Mergi la conţinutul principal

Puterea mindset-ului potrivit în procesul de inovare şi transformare

Contează să fii bine
Despre mindset-ul potrivit pentru inovaţie şi transformare
Despre mindset-ul potrivit pentru inovaţie şi transformare

Inovația nu mai este astăzi doar un concept, ci un obiectiv strategic și un catalizator de transformare pentru multe companii. Pentru inovare, e nevoie de un mindset specific, de creativitate și experimentare, de echipe de inovație și de tehnologii și instrumente care să susțină crearea de inovații. Mihai Svasta, managing partner la ICG Integrated Consulting Group, certificat în consultanța în management și în Design Thinking, a povestit despre puterea inovației în procesele de transformare și despre mindset-ul de care e nevoie într-o companie și în echipele sale pentru a susține inovarea.

 

„Creativitatea și experimentarea sunt factori care generează inovație și există o legătură strânsă între ele, dar nu și o similitudine. Poți avea echipe creative și deschise la experimentare, dar care să nu inoveze, pentru că într-un proces de inovare ai nevoie atât de creativitate cât și de spirit analitic sau de voință de implementare. Totuși, un mindset creativ este o premisă cheie pentru inovare”, explică Mihai Svasta.

 

Pentru a intra într-un mindset de inovație și a genera idei creative cu potențial de inovare este nevoie în primul rând de o gândire divergentă în echipe și în organizație, opusă modului de gândire convergent în care ne desfășurăm activitatea de zi cu zi. „Într-un exercițiu de ideație, de generare de idei și creativitate, primul instinct este să rămânem într-o zonă de confort, specifică gândirii convergente. Tendința este să venim cu idei în funcție de anumiți parametri pe care îi stabilim sau îi primim din exterior, caz în care nu facem decât să descărcăm cunoștințe pe care le avem deja. În această fază nu facem generare de idei, facem doar o descărcare de idei din rezerva noastră. De-abia când simțim că se termină rezerva de cunoștințe, dar ne aflăm în fața unor așteptări sau cerințe care implică mai mult, spargem barierele gândirii și începem să gândim lateral, să fim creativi și să venim cu idei diferite, radicale. În aceste idei se găsesc germenii viitoarelor inovații”, explică Mihai Svasta.

 

Tot acest proces se poate face conștient și ghidat, folosind diverse mecanisme și instrumente menite să stimuleze gândirea divergentă și, implicit, să susțină inovația. Practic, echipele pot fi susținute să dezvolte un mindset de inovație, atât prin crearea de contexte care pot fi legate de timpul dedicat inovării sau de spațiul și cadrul pentru generarea de idei și până la folosirea de instrumente specifice care declanșează în echipă mecanisme de gândire divergentă.

 

„În conformitate cu cercetările conduse de Robert Sternberg, Cornell University, creativitatea este, în cea mai mare măsură, o decizie - și nu o trăsătură nativă - astfel că, la nivel individual, fiecare membru al echipei poate opta, conștient, să fie creativ; această decizie poate fi potențată de susținerea echipei și a organizației”, mai spune Mihai Svasta.

 

10 tipologii de inovatori dintr-o organizație

 

Există o serie de tipologii ale oamenilor care, puse la un loc, contribuie la dezvoltarea companiei și la potențialul de inovare. Mixul dintre ele depinde însă de specificul și activitatea organizației, de valorile și cultura acesteia și de tipul de proiecte și procese pe care se concentrează. „Toate susțin inovația, având roluri diferite care trebuie pliate pe activitatea în ansamblu a companiei, pe nevoia de inovare și pe modul în care inovația se poate dezvolta și implementa”, explică Mihai Svasta.  „Nu există o rețetă ideală pentru formarea echipei de inovare, dar toți cercetătorii sunt unanimi în a aprecia că echipa ideală de inovare este echipa eclectică, având un mix de specialități, de personalități, de psihotipuri.”

 

Antropologul este acea persoană interesată, capabilă și dornică să observe oamenii și comportamentele lor, putând veni cu idei de inovare a soluțiilor pe care compania le oferă oamenilor. Experimentatorul are o preocupare puternică pentru proces și are rolul de a testa și verifica pentru a înțelege foarte bine procesele și a putea adresa nevoile care apar în aceste procese. Iar persoanele așa-numite „cross-pollinator” au capabilitatea să facă asocieri între aspecte care aparent nu au nicio legătură și să învețe din ele, folosindu-se apoi de concluzii pentru a genera idei altfel.

 

Tipologia luptătorului, care e mereu gata să se lupte cu provocările și nu se lasă împiedicat de obstacole, are rolul de a veni cu soluții în procesul de inovare atunci când alții poate nu văd o cale. În paralel, tipologia colaboratorului, care este o persoană socială și foarte axată pe lucrul în echipă, îi stimulează pe cei din jur prin acțiunile sale. Iar profilul regizorului este cel care are mereu privirea de ansamblu și poate coordona și lua decizii care să ducă procesul de inovație mai departe. 

 

Nu în ultimul rând, există și o serie de tipologii axate pe oameni, fie că vorbim de cei din echipă sau de cei care vor beneficia ulterior de rezultatul inovației. Arhitectul se concentrează pe crearea de experiențe individuale prin produse sau servicii și prin interacțiuni digitale. Designerul este persoana care se ocupă de crearea cadrului pentru inovație, de la spațiul de lucru și până la cultura și mediul care stimulează creativitatea și inovarea. Povestitorul vine cu imaginație și inițiativă, spune povestea inovației și se folosește de orice mediu pentru a-și exprima ideile. Iar tipologia așa-numită „caregiver” descrie acele persoane empatice care pun oamenii pe primul loc, au empatie și înțelegere și se concentrează pe acțiuni prin care au grijă de ceilalți.

 

La nivel organizațional, dincolo de existența unei echipe care să cuprindă toate aceste tipologii, trebuie să existe și o cultură pentru inovare. Companiile care inovează cu succes își aliniază strategia de inovare cu cea de business, creează un cadru de susținere a inovației la nivel organizațional, au lideri care se implică activ în inițiativele de inovare, își bazează planurile de inovare pe nevoile pe care le regăsesc în rândul clienților și creează experiențe relevante pentru ei.

 

Mihai este managing partner la ICG Integrated Consulting Group, este Certified Management Consultant (CMC) și este de asemenea certificat în Advanced Design Thinking. Mihai crede în inovare ca un driver pentru transformare și, în ultimii 11 ani, a lucrat cu echipe din companii mari și foarte mari, din multiple industrii, concentrându-se pe proiecte de inovare și transformare.

 

 

 

Referințe: Sternberg R.J. (2006) The Nature of Creativity, Creativity Research Journal, Vol. 18, No. 1, 87–98, Lawrence Erlbaum Associates, Inc.

Kelley T., Littman J. (2016) The Ten Faces of Innovation: Strategies for Heightening Creativity, Profile Books, London, UK.