Succesiune moștenire: cum o planifici și cum te pot ajuta asigurările să protejezi viitorul familiei tale

Știm că discuțiile despre succesiuni sunt sensibile și deloc confortabile, însă la un moment dat devine necesar să ne informăm și despre acest subiect. De aceea, ți-am pregătit câteva informații care să te ajute să le oferi celor dragi mai multă siguranță și stabilitate în momente dificile.

 

Descoperă în cele ce urmează tot ce trebuie să știi despre succesiune moștenire și cum poți proteja viitorul financiar al familiei tale.

 

• Ce este succesiunea
• Succesiunea este obligatorie? Ce se întâmplă dacă nu faci succesiunea
• Cine are dreptul la succesiune moștenire
• Cum se face dovada moștenirii
• Cum se face partajul moștenirii
• Cum se face împărțirea moștenirii
• Se poate face succesiune fără toți moștenitorii?
• Ce este de făcut dacă un moștenitor refuză să se prezinte la succesiune
• Care sunt drepturile de moștenire pentru soțul supraviețuitor
• Ce înseamnă protecție financiară în caz de deces
• Cine poate fi martor la succesiune moștenire
• Ce acte trebuie pentru succesiune moștenire
• Cât durează o succesiune moștenire
• Ce urmează după o succesiune moștenire
• Alte întrebări frecvente despre planificarea succesiunii și moștenire

 

Ce este succesiunea

 

Succesiunea după decesul unui părinte sau al unei rude este procedura legală care presupune stabilirea moștenitorilor unei persoane care a încetat din viață, plus clarificarea cotelor ce îi revin fiecărui moștenitor din bunurile mobile și imobile care au aparținut defunctului.

 

Cadru legislativ moștenire

Cadrul legislativ pentru moștenire este prevăzut în Codul Civil, în Legea 287/2009. 

 

Legea succesiunii actualizată ne pune la dispoziție mai multe informații despre planificarea succesiunii și a moștenirii, precum și informații valoroase despre dreptul la moștenire al copiilor, al descendenților, ordinea pe care care rudele defunctului o au la moștenire, cota soțului supraviețuitor etc.

 

Succesiunea este obligatorie? Ce se întâmplă dacă nu faci succesiunea

 

Dezbaterea succesiunii nu este obligatorie, însă este posibil ca acest lucru să împiedice anumite operațiuni, precum: vânzarea unui imobil moștenit fără a deține certificatul de moștenitor, accesul la conturile bancare ale persoanei decedate, iar în unele cazuri chiar și simpla schimbare de titular în anumite contracte.

 

Cine are dreptul la succesiune moștenire

Există mai multe clase de moștenitori legali care au dreptul la succesiune moștenire:

 

• Clasa I – descendenții (copiii, copiii copiilor, fără limitare cu privire la gradul de rudenie);
• Clasa a II-a și a III-a – ascendenții (părinții, bunicii);
• Clasa a IV-a – colateralii până la gradul al patrulea inclusiv (unchi, mătuși, veri primari și frații și surorile bunicilor).

 

Așa cum poți observa, doar rudele de sânge și soțul/soția au drept la succesiune, nu și afinii. Astfel, nora nu are dreptul la moștenire, și nici ginerele. La fel, nici socrii nu au drept la moștenirea nurorii sau a ginerelui.

 

Totodată, important de menționat aici este și faptul că un copil din altă căsătorie are aceleași drepturi de moștenire ca și cei din căsătoria actuală.

 

Ce este rezerva succesorală și ce sunt moștenitorii rezervatari

Rezerva succesorală reprezintă o parte din moștenire la care are dreptul o categorie de moștenitori, numiți și rezervatari. Potrivit legii, aceștia au dreptul la cel puțin jumătate din moștenire, chiar și împotriva dorinței defunctului.

 

Potrivit Codului Civil, sunt considerați moștenitori rezervatari: soțul supraviețuitor, copiii și nepoții și ascendenți privilegiați (părinți, însă nu și frați).

 

Cine nu are dreptul la succesiune

Există și anumite situații când se pierde dreptul la moștenire pentru clasele menționate mai sus. Iată care sunt acestea:

 

• Persoane care au fost condamnate penal pentru tentativa de omor a persoanei care a lăsat moștenirea;
• Persoane care au fost condamnate penal pentru tentativa de omor a unui moștenitor, cu scopul de a-l înlătura pe acesta din linia succesorală.

 

De asemenea, sunt declarate nedemne de drept la maximum un an de la deschiderea moștenirii:

 

• Persoanele condamnate penal pentru fapte de violență fizică ori morală sau fapte săvârșite intenționat, care au dus la moartea celui ce lasă moștenirea;
• Persoanele care au împiedicat întocmirea, modificarea sau revocarea testamentului de către cel ce lasă moștenirea;
• Persoanele care, din rea intenție, au ascuns, falsificat, alterat sau distrus testamentul persoanei care lasă moștenirea.

 

Cum se face dovada moștenirii?

 

Moştenirea se deschide prin deces, așadar data deschiderii succesiunii este cea a decesului celui care lasă moştenirea. Dovada decesului se face cu certificatul de deces sau cu o hotărâre judecătorească declarativă de moarte rămasă definitivă.

 

Cum se face inventarul mostenirii?

Conform art. 1.115 din Codul Civil, inventarul se efectuează de către persoana desemnată prin acordul succesibililor şi al creditorilor sau, în lipsa unui asemenea acord, de către persoana desemnată fie de notar, fie, după caz, de instanţa de judecată competentă.

 

Dacă succesibilii sau persoanele care deţin bunuri din patrimoniul succesoral se opun, efectuarea inventarului este dispusă de către instanţa judecătorească de la locul deschiderii moştenirii.

 

Cum se face partajul moștenirii?

 

Conform Codului Civil, partajul moștenirii se face astfel:

 

• Dacă toţi moştenitorii sunt prezenţi şi au capacitate de exerciţiu deplină, partajul se poate realiza prin bună învoială, în forma şi prin actul pe care părţile le convin. Dacă printre bunurile succesorale se află imobile, convenţia de partaj trebuie încheiată în formă autentică, sub sancţiunea nulităţii absolute.

 

• Dacă nu sunt prezenţi toţi moştenitorii, ori dacă printre ei se află minori sau persoane puse sub interdicţie judecătorească ori persoane dispărute, atunci se vor pune sigilii pe bunurile moştenirii în cel mai scurt termen. Partajul voluntar se va realiza cu respectarea regulilor referitoare la protecţia persoanelor lipsite de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă ori privitoare la persoanele dispărute.

 

Cum se face împărțirea moștenirii: cote succesorale?

 

Moștenirea se împarte în funcție de clasa de moștenitori, de la clasa I spre clasa a IV-a. Mai exact, moștenitorii din clasa a IV-a nu vor primi moștenire decât dacă nu există moștenitori înainte lor sau dacă aceștia își refuză drepturile.

 

Totodată, averea se împarte egal între rudele din aceeași clasă și același grad de rudenie. Însă, fiecare clasă de moștenitori trebuie să împartă moștenirea cu soțul supraviețuitor, dacă există. Acesta se poate prezenta la moștenire împreună cu celelalte clase de moștenitori și îi va reveni o parte mai mică sau mai mare din moștenire. 

 

În cazul în care persoana decedată avea un fond de pensie privată (Pilon II sau Pilon III), suma acumulată trebuie inclusă în certificatul de moștenitor și în masa succesorală, astfel încât moștenitorii să-și poată revendica cota-parte din fondul de pensii.

 

👉 Așa cum poți observa, alegerea unui fond de pensii privat nu numai că asigură mai multă stabilitate financiară la bătrânețe. În plus, vine cu protecție financiară pentru cei dragi. În caz de invaliditate, dispui imediat de banii acumulați în cont. În caz de deces, moștenitorii vor beneficia de suma acumulată în contul tău

 

În ceea ce privește pensia privată obligatorie, este pensia pentru care nu plătești în plus, deoarece o parte din contribuția la asigurările sociale devine practic contribuția ta la fondul de pensii administrat privat.

 

Atunci când vorbim despre pensia privată facultativă, este venitul suplimentar care îți poate completa veniturile odată ce împlinești 60 de ani. Ai libertatea să contribui între 45 lei sau 15% din venitul salarial brut lunar sau din veitul asimilat acestuia.

 

Indiferent ce opțiune alegi, atunci când te alături NN, toate contribuțiile pe care le plătești la fondul tău de pensie facultativă pot fi urmărite cu ușurință prin intermediul aplicației NN Direct. Această aplicație îți oferă și alte avantaje, precum: plata contribuțiilor la fondul de pensii, plata polițelor de asigurare și înregistrarea unui eveniment pentru care ești asigurat. Descoperă mai multe detalii despre aplicație pe pagina: NN Direct.

 

Se poate face succesiune fără toți moștenitorii?

 

Acceptarea moștenirii nu este obligatorie, astfel că nimeni nu poate fi obligat să o accepte. Aici intervine termenul de „opțiune succesorală”, care reprezintă dreptul succesibilului să aleagă, în termen de un an, între a-şi consolida titlul de moştenitor prin acceptarea moştenirii sau desfiinţarea acestui titlu, renunţând la moştenire.

 

Este foarte important de știut faptul că dacă moștenitorul nici nu acceptă, dar nici nu renunță la moștenire, se consideră că persoana a renunțat la moștenire, succesiunea moștenirii urmând a fi dezbătută fără el. Celor care se prezintă li se va împărți și cota acestuia.

 

Ce este de făcut dacă un moștenitor refuză să se prezinte la succesiune

 

Dacă moștenitorii nu se prezintă la notar, din cauză că între ei există o neînțelegere, chiar dacă au acceptat moștenirea, atunci are loc dezbaterea succesiunii pe cale judecătorească.

 

Potrivit art. 107 din Legea nr. 36/1995, moştenirea se suspendă în următoarele cazuri:

• Dacă trece o perioadă de un an de la deschiderea moștenirii și în acest timp succesorii fie nu s-au prezentat, fie au abandonat procedura succesorală fără a solicita certificatul de moștenire, deși au fost legal citați, și există dovezi că cel puțin unul dintre ei au acceptat moștenirea;
• Persoanele ai căror rude le conferă drept la moștenire își contestă reciproc titlul sau nu se înțeleg în ceea ce privește componența succesiunii și întinderea drepturilor care le revin;
• Moștenitorii sau alte persoane interesate depun procese-verbale de probă conform cărora s-au adresat instanței pentru a-și stabili drepturile;
• În orice alte situații prevăzute de Noul Cod de procedură civilă.

 

Care sunt drepturile de moștenire pentru soțul supraviețuitor

 

Partea din avere la care soțul supraviețuitor are dreptul se stabilește în funcție de grupa din care rudele ce vin la moștenire fac parte, după cum urmează:

 

• Dacă există descendenți ai persoanei decedate, soțul supraviețuitor are dreptul la o pătrime din avere. De aici reiese și cât moștenește copilul după moartea unui părinte: ¾ din avere. Această regulă se aplică și când vorbim despre împărțirea moștenirii între soție și copii.

 

Important de menționat aici este și faptul că frații și surorile au drepturi egale la moștenire. Dezbaterea între frați se face după legea moștenirii între frați, adică proporțional cu numărul copiilor avuți de către defunct;

 

• Dacă există ascendenți privilegiați (părinții defunctei, din căsătorie, din afara căsătoriei sau din adopție) care au dreptul la moștenire în concurs cu colateralii privilegiați (fraţii şi surorile defunctului, precum şi descendenţii acestora), soțul supraviețuitor va primi ⅓  din avere;

 

• Dacă există doar ascendenți privilegiați sau doar colaterali privilegiați, soțul supraviețuitor va primi jumătate din avere;

 

• Cu ascendenți ordinari (rudele în linie dreaptă ascendentă ale defunctului, cu excepţia părinţilor acestuia) sau colaterali ordinari (rudele colaterale ale defunctului, până la gradul al patrulea inclusiv),  soțul supraviețuitor va avea dreptul la trei sferturi din moștenire;

 

• Dacă niciuna dintre grupele de rude nu vine la moștenire, soțul supraviețuitor va primi toată averea.

 

Aceste procente sunt valabile și atunci când vorbim despre succesiunea după decesul soțului și dreptul soției la moștenirea soțului. 

 

Ce înseamnă protecție financiară în caz de deces

 

Pe lângă dreptul la moștenire pe care îl are un soț, mai există un instrument de protecție la care se poate apela din timp. Este vorba despre asigurările de viață care oferă protecție financiară familiei în caz de deces al persoanei asigurate pe parcursul contractului.

 

În această categorie se află și asigurarea Prudent 30 de la NN. Este o asigurare de viață la care poți adăuga asigurări suplimentare de sănătate în caz de cancer sau alte boli grave. Astfel, beneficiezi de suport financiar pentru investigații și tratament în cazul unor probleme de sănătate plus garanția că, în caz că pățești ceva, familia primește suma asigurată de tine pentru a trece peste posibilele dificultăți financiare. Află mai multe detalii despre Asigurare de viaţă Prudent 30.

 

Cine poate fi martor la succesiune moștenire

 

Moștenitorii sunt cei care propun ce martori să fie audiaţi în cadrul procedurii notariale de succesiune moștenire. Astfel, pot fi audiate ca martori orice persoane, chiar şi rude sau fini, cu condiţia să nu aibă calitatea de moştenitor sau să nu aibă un drept sau un interes asupra succesiunii.

 

Ce acte trebuie pentru succesiune moștenire

 

Există câteva acte necesare pentru succesiune la notar de care ai nevoie pentru a începe acest proces. Iată care sunt acestea:

 

• Cerere tip; 
• Certificat de deces (în original) al persoanei pentru care se face succesiunea;
• Certificat de atestare fiscală care atestă că persoana decedată nu are datorii la bugetul local sau la bugetul de stat;
• Certificat de naștere și de căsătorie, după caz, dar și alte acte de identitate pentru moștenitori;
• Certificat de naștere și căsătorie pentru soțul supraviețuitor, după caz;
• Acte de proprietate pentru bunurile lăsate moștenire;
• Testament, în cazul în care există unul.

 

Cât durează o succesiune moștenire

 

Succesiunea unei moșteniri poate dura între câteva săptămâni, uneori chiar și o lună.

 

Dacă succesiunea nu este complexă și actele solicitate de notar sunt obținute în scurt timp, succesiunea moștenirii poate dura câteva săptămâni. Dacă însă succesiunea după deces este complexă sau actele solicitate de notar întârzie, succesiunea poate dura și câteva luni.

 

Ce urmează după o succesiune moștenire

 

După ce a fost facută succesiunea moștenirii, bunurile moștenite devin proprietatea moștenitorilor. Important de menționat aici este faptul că nu este obligatoriu ca toate bunurile cuprinse în moștenire să fie partajate, moștenitorii putând rămâne coproprietari asupra anumitor bunuri.

 

Alte întrebări frecvente despre planificarea succesiunii și moștenire

 

Succesiunea poate fi, în unele cazuri, un proces complex, astfel că există multe întrebări și răspunsuri care pot să clarifice mai bine acest subiect.

 

Iată câteva întrebări frecvente despre planificarea succesiunii și moștenire.

 

Ce se întâmplă dacă nu există testament?

Dacă nu există un testament, moștenirea, adică bunurile materiale, conturile și lichiditățile, vor fi împărțite în funcție de gradul de rudenie. Așadar, fiecare succesor va primi cota care i se cuvine, conform Codului Civil.

 

Dacă există testament, se mai face succesiune?

Da, dacă există testament se mai face succesiune moștenire.

 

După decesul unei persoane, se pot face două tipuri de succesiuni:â

• succesiune legală când defunctul nu a lăsat niciun testament)
• succesiune testamentară când defunctul a lăsat un testament după care sa se împartă bunurile. 

 

Ce se întâmplă dacă nu există moștenitori?

Conform art. 1.135 din noul Cod Civil, dacă nu sunt moștenitori, moștenirea este vacantă, fiind culeasă de localitatea în care sunt situate bunurile la data deschiderii moștenirii.

 

În cazul în care proprietarul a lăsat moştenire doar o parte din averea sa, restul bunurilor trec, de asemenea, în proprietatea statului la moartea proprietarului.

 

Ce se întâmplă cu bunurile în caz de divorț?

Dacă între cei doi parteneri există o hotărâre definitivă de divorț sau dacă aceștia aveau doar o relație de concubinaj, partenerul supraviețuitor nu are dreptul la moștenire. Așadar, moștenirea nu se împarte la divorț.

 

Desigur, singura excepție este menționarea partenerului în testament de către persoana decedată.

 

Se poate face act de vânzare cumpărare fără succesiune moștenire?

Deși dezbaterea succesiunii nu este obligatorie, este posibil ca acest lucru să te împiedice să poți efectua anumite operațiuni.

 

De exemplu, în cazul în care dorești să vinzi un imobil moștenit, trebuie să știi că nu se poate face act de vânzare cumpărare fără succesiune moștenire, deoarece nu ești recunoscut legal ca fiind moștenitorul imobilului respectiv. 

 

Dacă alegi totuși să începi acest proces, nu uita că este necesar și cadastru la succesiune pentru a putea vinde imobilul. Odată ce deții toate documentele necesare, este bine de știut că se poate vinde o casă și fără acordul copiilor, atât timp cât ești desemnat unicul proprietar al acesteia.

 

Deschiderea succesiunii: termen legal

În România, deschiderea succesiunii poate avea loc în orice moment, însă Codul Fiscal prevede un termen succesiune de maximum 2 ani în care moștenitorii pot solicita dezbaterea succesiunii, pentru a fi scutiți de impozit la stat.

 

Cum se calculează taxa de succesiune moștenire

Dacă te întrebi cât costă taxa de succesiune moștenire și cum se calculează, ei bine, taxele notariale se calculează în funcție de valoarea totală a masei succesorale și se stabilesc în funcție de fiecare birou notarial în parte. Acestea se împart între toți moștenitorii, iar în cazul în care există un singur moștenitor, acesta va suporta toate taxele.

 

De exemplu, dacă bunurile moștenite includ un imobil, un teren extravilan și un cont bancar, formula de calcul taxe notariale succesiune moștenire va include valoarea totală a bunurilor, luând în calcul inclusiv suma din contul bancar. 

 

Pentru bunurile imobile, valoarea este stabilita de Grila Notarială, așa că evaluarea unui imobil (casa, teren, apartament, spațiu comercial etc.) se face doar conform acestor grile.

 

Taxa notarială de succesiune mostenire se plătește indiferent de momentul în care are loc acest proces. Deci, dacă te întrebi în cât timp se face succesiunea gratuit, află că acest proces nu este gratuit.

 

Cât costă succesiunea după 10 ani?

În cazul în care succesiunea se dezbate după 2 ani de la deces, este nevoie să plătești 1% din valoarea bunurilor imobile moștenite, ca impozit suplimentar către statul român. Așadar, dacă te întrebi cât costă o succesiune după 10 ani sau o succesiune după 30 de ani, ei bine, procentul este același.

 

Aceste costuri de succesiune se plătesc pe lângă taxele notariale succesiune moștenire amintite mai sus. 

 

Cine moștenește casa părintească?

O altă întrebare frecventă atunci când vine vorba despre moștenire este „Cine moștenește casa părintească?”. Aici există mai multe opțiuni. 

 

Dacă se merge pe calea succesiunii legale, atunci moștenitorii pot fi: soțul supraviețuitor, copiii defunctului și toți ceilalți urmași ai acestora, părinți și bunici ori străbunici sau alte rude până la gradul al patrulea, inclusiv. 

 

Totuși, dacă moștenitorii doresc să se înțeleagă ca una dintre părți să preia în exclusivitate „casa părintească”, acest lucru se poate realiza ulterior dezbaterii moștenirii printr-un act de partaj.

 

Certificat de moștenitor vs. certificat suplimentar de moștenitor vs. certificat de calitate de moștenitor. Care e diferența?

Certificatul de moștenitor este documentul care atestă calitatea de moștenitor și titlul de proprietate. Prin urmare, dacă persoana a moștenit un apartament, actul de proprietate pentru acesta va fi reprezentat de certificatul de moștenitor.

 

Nu se poate elibera certificat de moștenitor fără succesiune, ci doar certificat de calitate de moștenitor.

 

În schimb, certificatul de calitate de moștenitor este unul preliminar, care atestă drepturile tuturor moștenitorilor. Acesta menționează toți moștenitorii, calitatea lor (relația de rudenie cu defunctul) și cotele ce le revin fiecăruia. El poate fi eliberat de notar, pentru ca moștenitorii să poată face dovada statutului lor, până se încheie acțiunea de succesiune moștenire.

 

În ceea ce privește certificatul suplimentar de moștenitor, acesta se emite de notarul public doar în cazul în care inițial nu au fost cuprinse toate bunurile în desfășurarea procedurii de succesiune moștenire și este nevoie de o modificare a certificatului de moștenitor. Certificatul de moștenitor suplimentar va include, așadar, și bunurile omise, completând certificatul de moștenitor, fără a-l anula. 

 

Deși viitorul poate fi adesea imprevizibil, cu o planificare adecvată și utilizarea strategică a asigurărilor poți oferi familiei tale o protecție financiară solidă și poți asigura o tranziție lină și echitabilă a bunurilor și valorilor de-a lungul generațiilor.