Mergi la conţinutul principal

Convingerile și curajul de a ne răzgândi

Noutăţi
Convingerile și curajul de a ne răzgândi
Convingerile și curajul de a ne răzgândi

Convingerile ne ghidează în tot ceea ce facem, atât în viața personală, cât și la birou. Dar oricât de important este să avem convingeri puternice, la fel de important este și să fim flexibili în gândire și să ne punem din când în când convingerile la îndoială pentru a ne asigura că sunt construite pe baze solide și că ne vor ajuta să luăm cele mai bune decizii. Așa că am stat de vorbă cu Radu Atanasiu, Associate Dean la Bucharest International School of Management, despre mecanismele psihologice și sociale care ne împiedică să ne răzgândim și despre cum putem lucra la flexibilitatea minții.

 

„Nu-i tocmai ușor să te răzgândești. Și, de obicei, oamenilor nici nu le place să facă acest lucru pentru că nu e confortabil”, spune Radu Atanasiu. Se întâmplă în aspecte dintre cele mai mărunte din viața de zi cu zi - cum ar mărcile de produse pe care decidem, informat și documentat, să le consumăm și pe care doar cu greu mai suntem dispuși să le schimbăm - și până la comportamente și decizii majore, acasă sau la birou. „Răzgândirea nu trebuie să se întâmple cu orice preț, dar e sănătos să-ți testezi propriile convingeri, mai ales când sunt formate cu mai mult timp în urmă. Când suntem dispuși să ne punem la îndoială convingerile, mai ales cele radicale, putem avea mai mult succes și putem deveni mai mulțumiți de noi înșine”, explică el.

 

Altfel, există riscul să acționăm pe baza unor convingeri care se pot dovedi greșite, influențând rezultatul deciziilor pe care le luăm. Un prim pas pe care oricine îl poate face pentru a-și testa convingerea este să o evalueze, pe o scară de la 1 la 100, iar dacă răspunsul nu e 100, atunci înseamnă că există loc de dezbatere. Iar în acest punct, contează să putem privi o idee sau convingere atât din perspectivă proprie, cât și din perspectiva celor care gândesc la polul opus, pentru o imagine completă care să contribuie la decizia finală.

 

„Există însă o mulţime de mecanisme prin care mintea noastră, conservatoare din fire, se agață zdravăn de câte o convingere greșită, iar pentru fiecare există metode prin care să devenim mai flexibili și mai deschiși la dezbatere”, explică Radu Atanasiu.

 

Uneori, când ne formăm o opinie sau o convingere, ne confruntăm cu un fenomen numit confirmation bias. Practic, pornim de la o idee pentru care avem nevoie de confirmare, dar tendința este să ascultăm doar de sursele care ne dau dreptate și să le ignorăm pe cele care contrazic ideea. „În astfel de cazuri, e bine să iei în calcul posibilitatea ca acea convingere să nu fie corectă și să cauți atât confirmare, cât și infirmare. În același timp, înainte să pui în aplicare o decizie importantă, poți căuta chiar tu în mod activ contraargumente pentru presupunerea ta, ca să te asiguri că nu mergi înainte pe o cale greșită.”

 

Gândirea de grup, spre exemplu, susține o convingere prin faptul că și alții cred la fel, iar nevoia de consens este mai mare  decât nevoia de a explora alternative sau de a asculta păreri contrare. „În Japonia există un obicei în corporații ca la ședințe să fie invitat și ascultat cineva care nu e de acord cu o convingere sau decizie a grupului.”

 

Recursul la autoritate presupune asumarea unei convingeri pentru că așa decide un superior sau o autoritate în domeniu. În astfel de cazuri, e util ca, în grupurile decizionale, oamenii să își exprime părerea în ordine ierarhic crescătoare, prevenind astfel tentația ca ei să dea dreptate autorității din grup din motive greșite.

 

Un alt mecanism, așa numit backfire effect sau efectul invers, duce la întărirea unei convingeri greșite cu cât aceasta este contrazisă mai puternic de alții. „În fața dovezilor contrarii, unele convingeri nu numai că nu se schimbă, dar devin mai puternice, un efect psihologic care apare în special atunci când personalitatea sau identitatea unei persoane se bazează pe o astfel de convingere puternică”, spune Radu Atanasiu. O abordare directă a convingerii nu va avea efecte favorabile în acest caz, așa că e nevoie întâi de creșterea stimei de sine, pentru disocierea convingerii de propria persoană, și de-abia apoi evaluarea rațională a convingerii.

 

Pe lângă aceste câteva exemple, mai există și mecanisme precum dezbaterea ca duel - atunci când vrem să avem dreptate, status quo - când nu vrem să schimbăm ceva, sunk cost - când investim mult într-o convingere și simțim că ne va costa prea mult să ne răzgândim lipsa stimulului - atunci nu avem prilejul să facem o schimbare, disonanța cognitivă - pentru că simțim că nu ne putem contrazice singuri sau chiar efectul Dunning-Kruger, care apare atunci când avem convingerea că ne pricepem la ceva anume, chiar dacă nu este neapărat așa, completează Radu Atanasiu lista mecanismelor care ne pot împiedica să ne răzgândim.

 

„Flexibilitatea este o virtute de care avem nevoie, și asta nu înseamnă să renunțăm la principii, ci doar să avem mintea deschisă la dezbatere când vine vorba de convingeri”, spune el. „Și orice virtute are nevoie de exercițiu”.

 

Radu Atanasiu este Associate Dean la Bucharest International School of Management (fosta Maastricht School of Management) și profesor în alte câteva universități din România și Olanda. Radu scrie despre gândirea managerială în revista Biz şi pe thinkinginbusiness.com, a publicat o carte despre Critical Thinking for Managers, face angel investing în companii tehnologice românești și aleargă la maratoane.

Psst! Poate te intereseaza si alte articole

Cristian Mircioiu, Values Proposition Manager NN
Oamenii din NN

Cristian Mircioiu – slalom printre asigurări și mașini vechi

Află mai multe
Larisa Petrini, Age Reversal Expert
Noutăţi

Larisa Petrini: 10 lucruri care ne pot afecta sănătatea și ce putem face pentru a le corecta

Află mai multe
Adrian Şerban, consultant financiar NN
Oamenii din NN

Adrian Șerban – consultant de performanță, pilotând către obiective înalte

Află mai multe