Stres post traumatic (PTSD): simptome, riscuri și tratamente

Atunci când ai un program intens de lucru, e ușor să ignori semnele de epuizare și să crezi că „trece de la sine”. Dar adevărul este că, uneori, nu trece. Te-ai gândit vreodată că stresul puternic pe care îl resimți ar putea fi mai mult decât oboseală sau „o perioadă grea”? Că acele momente în care îți pierzi concentrarea la muncă, ai insomnii sau tresari la cel mai mic zgomot sunt mai mult decât efecte ale unui job solicitant? 

Ei bine, poate fi vorba despre stres post traumatic (PTSD), care poate are la bază o mulțime de factori favorizanți: de la factori genetici, la cum gestionezi evenimentele cu un impact emoțional puternic. 

Partea bună este că nu ești singur în asta și există modalități eficiente de a gestiona stresul posttraumatic. Și, cu cât recunoști mai repede simptomele și ceri ajutor, cu atât ai mai multe șanse să îți recapeți echilibrul. Așa că, nu mai amâna! Citește în continuare acest articol și află informații importante pentru sănătatea ta mintală.

• Ce este stresul posttraumatic (PTSD) și din ce cauze poate apărea
• Cum te poate ajuta o asigurare de viață NN în perioade dificile
• Factori de risc care pot influența apariția stresului posttraumatic
• Simptomele stresului posttraumatic
• Stresul posttraumatic la copii și adolescenți
• Diagnosticarea stresului post traumatic
• Tratamentul tulburării de stres posttraumatic

Ce este stresul posttraumatic (PTSD) și din ce cauze poate apărea

Pe înțelesul tuturor, potrivit Mayo Clinic, tulburarea de stres posttraumatic reprezintă o reacție psihologică intensă, care apare în urma expunerii la evenimente extrem de stresante sau periculoase. 

Obține liniștea de care ai nevoie în fața neprevăzutului!

Investește într-o poliță asigurare de viață de la NN.

Aplică acum

Iar acum probabil te întrebi „De ce unii oameni dezvoltă stres posttraumatic, în timp ce alții par să treacă mai ușor peste experiențe dificile?”. Ei bine, află că apariția PTSD e influențată de o combinație complexă de factori, atât legați de evenimentul traumatic în sine, cât și de caracteristicile individuale ale persoanei.

Conform PTSD UK Organization, principalele cauze care pot declanșa această tulburare includ:

• Expunerea directă la situații de război sau conflict armat;
• Agresiuni fizice sau sexuale, mai ales în copilărie;
• Accidente grave de mașină, avion sau alte tipuri de dezastre;
• Calamități naturale devastatoare, precum cutremure sau inundații;
• Pierderea bruscă și neașteptată a unei persoane foarte apropiate;
• Diagnosticarea cu o boală gravă, care pune viața în pericol;
• Abuz emoțional sever și prelungit în copilărie;
• Tortura sau sechestrarea;
• Atacuri teroriste sau acte de violență în masă.

Cum te poate ajuta o asigurare de viață NN în perioade dificile

Când treci printr-o perioadă dificilă și te confrunți cu simptome ale PTSD-ului, ultimul lucru la care vrei să te gândești sunt grijile financiare. Anxietatea legată de siguranța ta și a celor dragi poate amplifica stresul și îngreuna procesul de recuperare. De aceea, o asigurare de viață NN îți oferă exact acel sentiment de liniște de care ai nevoie: știi că, indiferent de ce se întâmplă, familia ta va fi protejată. 

O astfel de asigurare nu este doar un plan financiar, ci și un sprijin emoțional. Te ajută să te concentrezi pe ceea ce contează cu adevărat – sănătatea ta, recuperarea și timpul petrecut cu cei dragi – fără presiunea cheltuielilor neprevăzute. Ai siguranța că, în cazul unui eveniment neașteptat, persoanele importante din viața ta nu vor trebui să se confrunte cu dificultăți financiare.

👉Discută cu un agent telemarketing NN și stabiliți împreună un pret asigurare de viata potrivit posibilităților tale financiare.

Nu ești sigur că merită investiția? Gândește-te la o asigurare de viață ca la o plasă de siguranță pentru tine și cei dragi. În caz de evenimente neprevăzute, asigurarea le oferă sprijin financiar, astfel încât să nu fie nevoiți să-și facă griji suplimentare într-un moment deja dificil. 

În plus, cu asigurările suplimentare, poți să-ți construiești și un plan de protecție pe termen lung. Nu aștepta până când lucrurile devin dificile! Discută acum cu un agent telemarketing NN.

Factori de risc care pot influența apariția stresului posttraumatic

Nu toți cei expuși la astfel de evenimente, precum cele de mai sus, vor dezvolta PTSD. Factorii care cresc riscul apariției stresului posttraumatic, potrivit PTSD UK Organization, includ:

Factori de dinaintea traumei (pre-trauma)

Aici vorbim despre lucruri care țin de tine și de viața ta înainte de evenimentul traumatizant. De exemplu:

• Vârsta și genul – Unele studii arată că femeile și persoanele mai tinere au un risc mai mare.
• Istoricul de sănătate mintală – Dacă ai mai avut probleme, precum anxietate sau depresie, s-ar putea să fie mai greu să gestionezi trauma.
• Personalitatea – Dacă ești genul care evită problemele în loc să le confrunte, PTSD-ul poate avea un teren mai fertil.
• Factori genetici și biologici – Da, chiar și genele pot influența felul în care corpul și creierul tău reacționează la stres.

Ce se întâmplă în timpul traumei (peri-trauma)

Două persoane pot trece prin același accident, dar să-l simtă complet diferit. Și asta pentru că nu e vorba despre evenimentul în sine, ci și despre cum a fost perceput.  De aceea, alți factori de risc includ:

• Cât de severă și cât durează trauma – E logic, nu? Cu cât ceva este mai îngrozitor și durează mai mult, cu atât impactul e mai mare.
• Frica de moarte – Dacă ai simțit că viața ta e în pericol, PTSD-ul poate fi mai probabil.
• Traume de tip agresiv (ex.: atac, violență) – Acestea sunt printre cele mai puternic asociate cu PTSD.
• Rănile fizice – Dacă ai fost rănit în timpul traumei, corpul tău îți poate aminti constant prin durere sau cicatrici.
• Percepția ta asupra finalului traumei – Dacă simți că încă nu s-a terminat cu adevărat, creierul tău rămâne în „mod supraviețuire”.

Ce se întâmplă după traumă (post-trauma)

Aici vine partea în care sprijinul (sau lipsa lui) poate face o diferență enormă. Factorii care îți pot crește riscul includ:

• Lipsa resurselor – Dacă nu ai acces la ajutor medical, sprijin psihologic sau chiar siguranță financiară, stresul se acumulează.
• Un ritm cardiac crescut – Sună ciudat, dar persoanele care au un puls foarte mare imediat după traumă sunt mai predispuse la PTSD.
• Stres financiar – Dacă trauma te-a afectat și financiar, cum să te mai relaxezi când ai atâtea griji?
• Durere constantă sau dizabilitate – Corpul tău nu te lasă să uiți ce ai pățit.
• Sprijin social scăzut – Ai cu cine să vorbești? Te simți înțeles? Dacă răspunsul e „nu prea”, PTSD-ul poate avea mai multă putere asupra ta.
• Tiparele gândirii – Dacă ai tendința să te învinovățești sau să vezi lumea ca un loc periculos, stresul posttraumatic poate deveni mai intens.
• Nivelul de activitate fizică – Exercițiile ajută la reducerea stresului, așa că un stil de viață sedentar poate agrava simptomele.

👉 Când ai nevoie de o relaxare completă, înotul este exact ceea ce ai nevoie, deoarece beneficiile înotului pentru sănătatea mintală sunt nenumărate. Află care sunt beneficiile înotului și ce tehnici să folosești. 

Înțelegând cauzele PTSD, putem acum să explorăm în detaliu simptomele specifice ale acestei tulburări și cum se manifestă ele în viața de zi cu zi.

Simptomele stresului posttraumatic

Te întrebi cum poți recunoaște semnele stresului posttraumatic? Ei bine, conform Mayo Clinic, simptomele PTSD se împart în patru categorii principale și pot varia ca intensitate de la o persoană la alta:

• Retrăirea traumei:
  • Amintiri intruzive și copleșitoare ale evenimentului, care apar involuntar;
  • Coșmaruri recurente legate de experiența traumatică;
  • Flashback-uri intense, în care persoana simte și acționează ca și cum trauma s-ar întâmpla din nou;
  • Reacții fizice puternice (transpirații, palpitații) la lucruri care amintesc de traumă.
• Evitarea stimulilor asociați cu trauma:
  • Eforturi constante de a evita gândurile sau sentimentele legate de eveniment;
  • Evitarea obsesivă a locurilor, activităților sau persoanelor care declanșează amintiri despre traumă;
  • Dificultăți în a-și aminti aspecte importante ale experienței traumatice;
  • Pierderea interesului pentru activități care înainte aduceau bucurie.
• Alterări negative ale cogniției și dispoziției:
  • Sentimente persistente și intense de frică, oroare, furie sau vinovăție;
  • Viziune negativă despre sine și lume („Sunt slab”, „Lumea e periculoasă”);
  • Detașare emoțională și senzația de înstrăinare față de ceilalți;
  • Incapacitatea de a simți emoții pozitive, precum bucuria sau dragostea;
  • Sentimentul că viitorul e sumbru și lipsit de perspective.
• Hipervigilență și reactivitate crescută:
  • Dificultăți majore de concentrare și memorie pe termen scurt;
  • Iritabilitate accentuată și izbucniri necontrolate de furie;
  • Comportament imprudent sau autodistructiv;
  • Hipervigilență constantă și reacții exagerate de tresărire;
  • Probleme de somn - dificultăți de adormire sau somn agitat.

E important să reții că stresul post traumatic se poate manifesta diferit de la o persoană la alta. Unii pot avea simptome severe și debilitante, în timp ce alții pot avea manifestări mai subtile. De asemenea, intensitatea simptomelor poate fluctua în timp - perioadele de ameliorare pot alterna cu episoade de exacerbare.

Dacă recunoști aceste semne la tine sau la cineva apropiat după o experiență traumatică, nu ezita să ceri ajutor specializat. Un psiholog sau psihiatru te poate ajuta să înțelegi ce ți se întâmplă și să găsești strategii eficiente pentru a gestiona simptomele PTSD. 

Stresul posttraumatic la copii și adolescenți

Potrivit Stanford Medicine, și copiii și adolescenții pot dezvolta PTSD în urma expunerii la evenimente traumatizante, dar simptomele pot fi diferite față de cele ale adulților. Iată ce trebuie să știi:

Evenimente care pot declanșa PTSD la copii și adolescenți

Unele evenimente declanșatoare sunt comune cu cele menționate mai sus, însă există și câteva particularități:

• Abuz fizic, emoțional sau sexual;
• Violență domestică sau în comunitate;
• Accidente grave sau dezastre naturale;
• Pierderea bruscă a unui părinte sau a unei persoane apropiate;
• Bullying sever și repetat;
• Proceduri medicale traumatizante;
• Răpire sau sechestrare.

Manifestări ale sindromului de stres posttraumatic la copii și adolescenți

În ceea ce privește manianifestările sindromului de stres posttraumatic la copii și adolescenți, cele mai comune sunt:

• Coșmaruri frecvente și tulburări de somn;
• Retrăirea traumei prin jocuri repetitive (la copiii mici);
• Iritabilitate accentuată și izbucniri de furie aparent nejustificate;
• Dificultăți de concentrare și scăderea bruscă a performanțelor școlare;
• Anxietate de separare excesivă față de părinți sau îngrijitori;
• Regresie comportamentală;
• Evitarea situațiilor, locurilor sau persoanelor care amintesc de traumă;
• Plângeri somatice frecvente (dureri de cap, de stomac);
• Comportamente de risc sau autodistructive (la adolescenți).

Dacă suspectezi că un copil sau adolescent din viața ta ar putea suferi de PTSD, cere ajutorul unui specialist în sănătate mintală pediatrică. Cu sprijinul potrivit, copiii au o capacitate remarcabilă de vindecare și adaptare.

Ține minte că fiecare copil e unic și poate reacționa diferit la traumă. Oferă-i celui mic răbdare, înțelegere și un mediu sigur în care să-și exprime emoțiile. Cu dragoste și sprijin adecvat, copiii pot depăși experiențele traumatice și pot dezvolta reziliență pentru viitor.

Diagnosticarea stresului post traumatic

Acum că am explorat în detaliu simptomele PTSD la adulți și copii, hai să vedem cum se realizează diagnosticul acestei tulburări și ce criterii trebuie îndeplinite pentru o evaluare corectă.

Potrivit NYU Langone Health, diagnosticul de sindrom de stres posttraumatic, se acordă atunci când experimentezi:

• Cel puțin un simptom de retrăire a traumei – Mintea ta îți tot redă momentele traumatice ca un film prost de care nu poți scăpa.
• Cel puțin trei simptome de evitare – Atunci când mintea ta încearcă să se protejeze.
• Cel puțin două modificări negative ale dispoziției și gândirii – Vezi altfel lumea și pe tine însuți.
• Cel puțin două simptome de hiperactivare – Creierul tău rămâne blocat în „mod supraviețuire”.

Cum decurge procesul de diagnosticare a stresului posttraumatic

Conform NYU Langone Health, atunci când te prezinți pentru o evaluare a PTSD-ului, un psiholog sau psihiatru va discuta cu tine despre trauma prin care ai trecut și cum simptomele tale îți afectează viața de zi cu zi. Acest proces are scopul de a înțelege cât de mult îți influențează simptomele activitățile cotidiene, precum:

• Participarea la școală sau la serviciu;
• Relațiile sociale și interacțiunile cu ceilalți;
• Realizarea sarcinilor importante sau a responsabilităților zilnice.

De asemenea, specialistul poate întreba despre:

• Calitatea vieții tale – Cum te simți în legătură cu viața ta acum?
• Relațiile tale – Cum se simt cei din jurul tău, cum te simți tu în relațiile tale?
• Semne de depresie sau abuz de substanțe – Uneori, oamenii cu PTSD pot recurge la alcool sau droguri pentru a face față durerii.
• Gânduri suicidare – Dacă ai avut gânduri de acest tip, este important să le adresezi cu un specialist.

În aceleaşi timp, specialiştii pot efectua și teste neuropsihologice pentru a evalua abilitățile tale cognitive, precum:

• Atenția – Poți să te concentrezi pe sarcini importante?
• Memoria – Cât de bine îți amintești evenimentele recente sau informațiile?
• Rezolvarea problemelor – Cum te descurci în fața dificultăților?

Aceste teste includ serii de întrebări verbale și scrise care te vor ajuta să-ți explorezi gândurile, comportamentele și emoțiile. Ele oferă informații detaliate despre punctele tale forte și zonele care ar putea necesita mai multă atenție.

După ce evaluarea este completă, specialistul va organiza o sesiune de feedback cu tine, unde vei discuta rezultatele și recomandările de tratament. În această sesiune, vei putea înțelege mai bine ce se întâmplă în mintea și corpul tău și cum poți începe să îți gestionezi simptomele. 

E important să reţii că doar un profesionist calificat - psihiatru sau psiholog clinician - poate stabili diagnosticul de PTSD. Aceștia folosesc criteriile din manualele de specialitate, precum DSM-5, pentru o evaluare riguroasă.

Aşadar, dacă te confrunți cu simptome care te îngrijorează după o experiență traumatică, nu ezita să ceri ajutor. Un diagnostic corect și timpuriu al stresului post traumatic e esențial pentru începerea unui tratament adecvat. Cu sprijin specializat, poți învăța să gestionezi simptomele cu un tratament adecvat și să-ți recapeți controlul asupra vieții.

Tratamentul tulburării de stres posttraumatic

Te întrebi cum poate fi tratat stresul post traumatic? Vestea bună e că există mai multe opțiuni terapeutice eficiente pentru PTSD. Tratamentul implică de obicei o combinație de psihoterapie și, în unele cazuri, medicație. Iată care sunt principalele abordări, potrivit American Psychological Association (APA):

Psihoterapia

Formele de psihoterapie recomandate pentru tulburarea de stres posttraumatic includ:

• Terapia cognitiv-comportamentală centrată pe traumă (TCC-CT): Te ajută să identifici și să schimbi gândurile și comportamentele negative legate de traumă. Înveți tehnici de relaxare și strategii de gestionare a anxietății.
• Desensibilizarea și reprocesarea prin mișcări oculare (EMDR): Folosește mișcări oculare ghidate, în timp ce te concentrezi pe amintirea traumatică. Scopul e să reduci impactul emoțional al amintirilor dureroase.
• Terapia de expunere prelungită: Implică expunerea graduală și controlată la situații sau amintiri evitate. Te ajută să-ți recapeți controlul asupra fricii asociate traumei.
• Terapia de procesare cognitivă: Se concentrează pe identificarea și modificarea gândurilor negative despre tine și lume care s-au dezvoltat după traumă.

Medicația

În unele cazuri, medicamentele pot fi prescrise pentru a ajuta la gestionarea simptomelor PTSD:

• Antidepresive: În special inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS) pot reduce simptomele de depresie, anxietate și insomnie.
• Anxiolitice: Pentru reducerea anxietății severe și a atacurilor de panică. Sunt prescrise de obicei pe termen scurt, din cauza riscului de dependență.
• Medicamente pentru tulburările de somn: Pot fi recomandate temporar pentru a ameliora problemele de somn asociate PTSD.

Chiar dacă aceste metode pot fi eficiente la anumiți pacienți, ceea ce funcționează pentru o persoană s-ar putea să nu fie la fel de eficient pentru alta. De aceea, tratamentul tulburării de stres posttraumatic trebuie personalizat în funcție de nevoile tale specifice.

Abordarea terapeutică pentru stresul posttraumatic la copii și adolescenți

În ceea ce privește copiii, abordarea terapeutică în gestionarea stresului posttraumatic este ușor diferită. Ea include:

• Psihoterapie adaptată vârstei: Pentru copiii mici, terapia prin joc poate fi foarte eficientă. Adolescenții pot beneficia de terapie cognitiv-comportamentală focalizată pe traumă.
• Implicarea familiei: Părinții sau îngrijitorii joacă un rol crucial în procesul de recuperare. Ei pot învăța cum să ofere sprijin emoțional și să gestioneze comportamentele dificile.
• Tehnici de relaxare și gestionare a anxietății: Copiii pot învăța exerciții de respirație, vizualizare ghidată sau alte metode de calmare.
• Terapie de grup: Poate fi utilă mai ales pentru adolescenți, oferindu-le oportunitatea de a se conecta cu alții care au trecut prin experiențe similare.
• Medicație: În unele cazuri, medicii pot prescrie medicamente pentru a ajuta la gestionarea simptomelor severe de anxietate sau depresie.

E esențial ca atât copiii cât și adolescenții cu sindrom de stres posttraumatic să primească ajutor specializat cât mai curând posibil. Intervenția timpurie poate preveni efectele negative pe termen lung asupra dezvoltării lor emoționale, cognitive și sociale.

Vezi cât costă planul de protecție de care ai nevoie!

Folosește un calculator asigurare de sănătate.

Testează acum

În final, indiferent unde te afli în călătoria ta cu PTSD - fie că ești direct afectat, sprijini pe cineva drag sau doar încerci să înțelegi mai bine această tulburare - ține minte că există speranță și ajutor disponibil. Cu fiecare pas înainte, te apropii de o viață mai echilibrată și mai împlinită. Așadar, dacă tu sau cineva apropiat ați trecut printr-o experiență traumatizantă, e important să cereți ajutor specializat cât mai curând posibil. Intervenția timpurie poate preveni dezvoltarea PTSD sau poate reduce severitatea simptomelor.

FAQ

1. Cum știu dacă am PTSD sau doar stres obișnuit?

   Dacă ai flashback-uri, coșmaruri, eviți anumite locuri sau situații, te simți constant în alertă sau ai schimbări de dispoziție care durează mai mult de o lună și îți afectează viața de zi cu zi, este posibil să fie PTSD. Stresul obișnuit trece, PTSD persistă și interferează cu viața ta.

2. Cine este mai predispus să dezvolte PTSD?

   Oricine poate dezvolta PTSD, dar riscul este mai mare dacă ai avut traume anterioare, ai un istoric de anxietate sau depresie, ai un sistem de sprijin slab sau ai trecut printr-o experiență care ți-a pus viața în pericol.

3. Cum se tratează PTSD?

   Tratamentul poate include terapie (cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală sau terapia prin expunere), medicație (antidepresive sau anxiolitice), tehnici de relaxare și sprijin social. Fiecare persoană răspunde diferit, așa că este important să găsești ce funcționează pentru tine.

4. Pot avea PTSD chiar dacă trauma mea „nu pare așa gravă” comparativ cu a altora?

   Absolut. PTSD nu este despre „cât de gravă” a fost trauma, ci despre impactul pe care l-a avut asupra ta. Dacă simptomele îți afectează viața, este un semn că trebuie să le iei în serios, indiferent de cauza lor.

5. Cum pot ajuta pe cineva care are PTSD?

   Fii răbdător și oferă sprijin, fără să forțezi discuțiile despre traumă. Încurajează persoana să caute ajutor specializat și evită să spui lucruri de genul „trebuie să treci peste”. PTSD nu este o alegere, iar sprijinul emoțional este esențial.

Disclaimer: Informațiile cuprinse în acest material au exclusiv scop de informare și nu reprezintă o ofertă. De asemenea, nu reprezintă o consiliere personalizată cu privire la investiții și nici o consiliere fiscală sau juridică. Părțile terțe nu pot dobândi niciun fel de drepturi prin intermediul acestui document.

Toate informațiile conținute în acest document au fost compilate din sursele citate, considerate a fi de încredere în momentul în care au fost obținute. Cu toate acestea, datele, informațiile și/sau comentariile prezentate sunt pur orientative. Conținutul acestui document este proprietatea NN. Comunicarea publică, redistribuirea, reproducerea, difuzarea, transmiterea, transferarea acestui material sunt interzise fără acordul scris în prealabil al NN.

Sursă foto: Shutterstock.com

Surse de informare:

• Post-traumatic stress disorder (PTSD), https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/post-traumatic-stress-disorder/symptoms-causes/syc-20355967, accessed on 20.03.2025;
• Causes of Post Traumatic Stress Disorder, https://www.ptsduk.org/what-is-ptsd/causes-of-ptsd/, accessed on 20.03.2025;
• Diagnosing Post-Traumatic Stress Disorder, https://nyulangone.org/conditions/post-traumatic-stress-disorder/diagnosis, accessed on 20.03.2025;
• PTSD Treatments, https://www.apa.org/ptsd-guideline/treatments, accessed on 20.03.2025;