Paul Olteanu, Mind Architect: Elefant, călăreț și relația dintre mindset, stres și performanță

Stresul face parte din viața fiecăruia dintre noi și e dovedit științific că ne poate influența performanțele acasă și la birou. Dar în același timp, dacă înțelegem cum apare și ce se întâmplă cu noi când suntem stresați, există metode prin care putem întoarce stresul în favoarea noastră. Așa că, împreună cu Paul Olteanu, fondatorul Mind Architect, am explorat cum funcționează arhitectura cerebrală, care este relația dintre stres și performanță și cum putem construi tipare sănătoase de gândire și comportament pentru viața de zi cu zi.

 

Din perspectivă neuroștiințifică, arhitectura cerebrală umană și mecanismele care se întâmplă în creier conduc la două sisteme decizionale care acționează diferit și care sunt răspunzătoare de percepția și comportamentele oamenilor în diferite situații. „Există un mindset inconștient, adică sistemul limbic numit și Elefantul, și un mindset conștient, mai exact cortexul prefrontal numit și Călărețul”, povestește Paul Olteanu.  

Elefantul s-a format în urmă cu 250 de milioane de ani și este partea creierului care creează automatisme comportamentale și emoționale, este responsabilă de nevoi precum siguranță, statut social sau independență și caută să construiască relații cu cei din jur. Călărețul, în schimb, există de numai 250.000 de ani și este responsabil de aspecte precum raționament, gândire abstractă, focalizarea atenției, luarea deciziilor și sentimente precum empatie sau moralitate.

 

„Într-un cuvânt, Elefantul este emoția și Călărețul este rațiunea, iar procesul decizional are la bază ambele dimensiuni. Elefantul este obișnuit cu probleme simple pe care le evaluează din perspectiva amenințării sau oportunității, generând o reacție automată. Iar Călărețul este de fapt CEO-ul creierului și este responsabil cu problemele complexe care implică procese decizionale mai ample. Mintea umană lucrează cu ambele și nu de puține ori se întâmplă ca ele să nu fie de acord”, explică Paul Olteanu.

 

În viața de zi cu zi, mecanismele decizionale ale creierului sunt responsabile de cât de ușor sau greu ne este să reacționăm într-o anumită situație și de cum vom acționa mai departe.

 

Spre exemplu, cu o prăjitură în față, Elefantul va decide că este bine să o mâncăm, pentru că acoperă nevoia de hrană și este un aliment care produce bucurie. Călărețul, însă, intervine cu rațiunea și oferă creierului contraargumente precum faptul că prăjitura ar putea veni cu kilograme în plus într-un moment în care obiectivul rațional este menținerea greutății sau chiar slăbirea. „Tocmai ca urmare a unui astfel de proces decizional care se întâmplă în creier se poate dovedi uneori greu să luăm o decizie sau să simțim că decizia vine cu un compromis sau cu un factor de stres”, spune fondatorul Mind Architect.

 

Tot acest proces complex dintre Elefant și Călăreț se întâmplă în fiecare moment, pentru orice alegere pe care trebuie să o facem, de la ținuta pe care o alegem pentru a merge la birou sau ce mâncăm la prânz până la toate deciziile mărunte sau complexe de la job și din viața personală.

 

Interesant este însă faptul că Elefantul poate dezvolta noi automatisme pe măsură ce Călărețul repetă suficient de mult o acțiune. De exemplu, „atunci când învățăm o activitate nouă la job, la început ni se poate părea dificil, ne solicită mult atenția și concentrarea și poate fi uneori chiar stresant, toate aceste reacții comportamentale fiind dictate de Călăreț. Dar pe măsură ce facem acea activitate de foarte multe ori și ne specializăm, devine mai ușor, suntem mai relaxați și o parte din acea activitate poate chiar să se transforme într-un automatism, ceea ce înseamnă că e preluată parțial de Elefant”, explică Paul Olteanu.

 

Procesul de transformare a unui mecanism decizional complex într-unul automatizat se întâmplă prin asociere și repetiție. Mindset-ul inconștient e de regulă axat pe siguranță, stabilitate și familiaritate, pe când mindset-ul conștient e axat pe flexibilitate și deschidere la nou și ne schimbă gândirea și comportamentele prin experiențe și activități noi care, ulterior, pot fi preluate de mindset-ul inconștient și transformate în automatisme.

 

Mindset-ul stresului și relația cu performanța

„Absolut toate deciziile pe care le luăm sunt emoționale, la fel cum este și reacția la stres. De obicei, ne simțim stresați atunci când ceea ce ni se întâmplă ni se pare mult, greu sau ambele și tot Elefantul și Călărețul sunt cei care trec situațiile cu potențial de stres prin filtrul lor și acționează în consecință”, spune Paul Olteanu.

 

Fondatorul Mind Architect explică însă că există mai multe categorii de stres, fiecare influențând în mod diferit starea noastră de bine și performanțele. Atunci când trebuie să realizăm o activitate sau suntem într-o situație care implică mai multă atenție, dar nu ne provoacă pentru că nu este nici greu și nici mult pentru noi, ne aflăm într-o zonă verde a stresului. Este o zonă în care efectele asupra stării noastre fizice sau emoționale sunt reduse.

 

Urmează zona galbenă, optimă în raport cu performanțele, care apare atunci când ne aflăm în situații în care nivelul nostru de abilități și competențe este calibrat cu cerințele și așteptările, ducând la performanță. „Este, mai exact, un nivel de stres optim, când ceea ce facem nu e nici prea ușor, ca să fim în zona verde, dar nici prea greu, încât să resimțim un nivel ridicat de stres. În astfel de situații, atât acasă, cât și la job putem performa cel mai bine și putem gestiona echilibrat emoțiile și stresul”, spune Paul.

 

Pentru mulți, însă, apar uneori perioade de supraîncărcare, când ceea ce au de făcut este prea mult sau prea greu, suprasolicitând Elefantul și Călărețul. Este zona portocalie a stresului care, deși ne permite să ne păstrăm performanțele pe termen scurt, „cercetările arată că nu e sustenabilă și nici sănătoasă pe perioade lungi. Putem gestiona un astfel de stres fără efecte adverse pe perioade cuprinse între 4 și 14 zile.

 

Apoi e nevoie să găsim soluții pentru a reduce stresul ca să evităm efecte asupra sănătății”, explică fondatorul Mind Architect. Altfel, există riscul să ajungem în zona roșie, adică să resimțim stres cronic, ceea ce poate duce la efecte precum creșterea reactivității emoționale, scăderea puterii de concentrare, reducerea capacității de memorie și inclusiv probleme de sănătate.

 

În viața la birou, relația dintre stres și performanță este foarte strânsă. „Când așteptările privind performanțele pe care trebuie să le atingem sunt prea mari, automat crește nivelul de stres. Iar dacă suntem foarte stresați, nu ne mai putem concentra și nu mai putem da tot ce e mai bun din noi ca să performăm”, spune Paul Olteanu. „De aceea, e important să ne setăm mental obiective realiste și să privim maleabil performanța, cu gândul că nu am reușit încă, nu că nu vom reuși deloc.”

 

Mai departe, principalii aliați pentru gestionarea stresului sunt somnul și sportul și există inclusiv exerciții de respirație care ne pot aduce relaxare imediată, reducând din stres, explică fondatorul Mind Architect. În cazul sportului, de exemplu, cele mai eficiente sunt sporturile de echipă, pentru că asigură relaționare cu alții și oferă sentimentul de apartenență la un grup, care combate factorii de stres. „Timpul optim, dovedit științific, este de 45 de minute, de 3-5 ori pe săptămână”, explică Paul Olteanu.

 

Paul Olteanu activează ca Master Trainer și Executive Coach, specializat în comunicare, neuroștiință și procese de transformare.

În 2019, Paul a fost desemnat cel mai bun trainer (Gold Award) și al doilea cel mai bun coach (Silver Award) din România, la gala “L&D Awards”. Topul a fost realizat în urma votului direct a 567 de directori și manageri de HR din toată țara.

 

În timpul liber, Paul realizează MindArchitect.ro – un podcast despre neuroștiință și psihologie aplicate în viața de zi cu zi. În primul an de la lansare, MindArchitect este săptămânal în top 3 cele mai ascultate podcasturi din România.