Mergi la conţinutul principal

Impactul stresului asupra relaţiilor cu familia și copiii

Contează să fii bine
NN & ATLAS
NN & ATLAS

Sănătatea contează cel mai mult și grija pentru sănătate înseamnă asigurarea stării de bine atât fizic, cât și emoțional. La NN, punem sănătatea pe primul loc și, prin tot ceea ce facem, venim cu soluții care ajută oamenii să protejeze sănătatea lor și a celor dragi, dar și cu sfaturi pentru menținerea unui echilibru emoțional sănătos. Astfel, printre inițiativele pentru wellbeing și pentru îmbunătățirea echilibrului între viața de acasă și cea de la job, NN a organizat un workshop în parteneriat cu ATLAS, unde Alexandra Matei, psiholog clinician si psihoterapeut, a povestit despre soluțiile prin care putem reduce impactul stresului cotidian asupra relației cu familia.

 

Relaţiile sănătoase în familie trebuie construite și permanent alimentate, ceea ce implică multă comunicare, deschidere și timp petrecut conștient alături de cei dragi. Stresul, însă, considerat epidemia vremurilor de azi, ne poate împiedica să alocăm acest timp și să ne bucurăm de conexiunea și interacțiunile cu cei din familie și poate duce chiar la situații care contribuie la degradarea relațiilor din familie.

 

„Foarte simplu spus, ceea ce percepem ca fiind stres este legat de felul cum interpretăm ceea ce ni se întâmplă. Cauzele pot fi tensiuni personale, probleme la job, tensiuni în comunitățile din care facem parte sau chiar stilul nostru de viață în ansamblu. Efectul stresului este o senzație nedefinită, de agitație, iritare, tensiune, frustrare sau teamă, care ne determină să reacționăm într-un fel sau altul. Iar modul în care ne raportăm la aceste stări determină răspunsul nostru la stres, unul de ordin psihologic și unul de natură fiziologică”, explică Alexandra Matei.

 

Când ne stresăm, în organism sunt generați aproape instantaneu hormonii de stres, cum ar fi de exemplu cortizolul și o serie de alți hormoni care fac organismul să intre într-o stare de alertă. Acești hormoni ne sunt utili pentru a putea să ne apărăm în cazul unor pericole, pentru că activează sistemul de luptă, fugă sau îngheț, și dispar în momentul în care pericolul a trecut prin eliberarea de către creier a altor hormoni, cum ar fi de exemplu adrenalina. În zilele noastre, „pericolul” este perceput permanent sub forma situațiilor tensionate din viața cotidiană și, în această situație, descărcarea de hormoni care să contracareze hormonii de stres nu se poate întâmpla rapid. Ca urmare, hormonii de stres rămân în organism pe perioade mai lungi de timp, ceea ce poate duce la apariția unor boli sau a altor efecte fizice asupra organismului.

 

Stresul are o legătură importantă cu emoțiile, iar în momente când emoțiile sunt copleșitoare, stresul se acumulează în organism și generează, ca răspuns, o reacție care nu e întotdeauna favorabilă celor din jur și, de multe ori, ajunge să îi afecteze pe cei din familie. Asta pentru că, în condiții de stres, poate fi foarte dificil ca relațiile în familie să fie dezvoltate constructiv și să fie acordată atenția de care este nevoie copiilor.

 

„Incertitudinea reprezintă una dintre cele mai mari provocări și o importantă sursă de stres. Foarte stresant este și să ne confruntăm cu o situație ambiguă, să avem probleme la serviciu precum conflicte în echipă, volum mare de lucru sau stări de nesiguranță, context amplificat de faptul că nu suntem foarte siguri nici ce resurse avem nevoie pentru a ne putea recăpăta cumva un sentiment de liniște. Fiecare situație care generează stres poate fi comparată cu un timbru emoțional, iar cu cât mai mult stres acumulăm, cu atât mai mult crește colecția de timbre emoționale pe care o creăm și care se reflectă în acțiunile noastre”, subliniază Alexandra Maftei, psiholog clinician si psihoterapeut ATLAS.

 

Pentru a păstra organismul la o limită scăzută a hormonilor de stres, în primul rând este utilă o compensare a situațiilor stresante cu altele care ne relaxează sau ne aduc bucurie. „Apoi, e necesar să conștientizăm și să alegem ce fel de timbre psihologice ne dorim să colecționăm și să reevaluăm percepțiile și gândurile pe care le generează emoțiile negative deja acumulate și factorii de stres recurenți din viața noastră. În relația cu familia, ajută să gestionăm conștient fiecare situație care generează stres și să evităm să plasăm timbrul emoțional generat de situația respectivă asupra familiei. Pentru a face acest lucru, este necesar să nu colecționăm astfel de timbre și să adresăm fiecare situație stresantă imediat ce apare. Chiar dacă alegem să nu facem nimic în legatură cu situația, simpla recunoaștere a stării resimțite și decizia conștientă de a nu face nimic poate fi de ajutor. Și mai ajută să evaluăm permanent stările emoționale și să căutăm răspunsuri autentice despre propria persoană sau despre gândurile, emoțiile și acțiunile care apar ca reacție la o anumită întâmplare din viața de zi cu zi”, mai spune Alexandra Maftei.

 

Alexandra Maftei este psiholog clinician si psihoterapeut din echipa ATLAS, platforma de soluții digitale de sănătate și wellbeing. Alexandra este, de asemenea, consilier în dezvoltare personală certificat ANC, este acreditată și membru în Colegiul Psihologilor din România, are formare în Analiza Tranzacționala (AT) la Yorkshire Training Centre International și este acreditată și membru în Asociaţia Română de Analiză Tranzacțională, Federația Română de Psihoterapie, Asociația Europeană de Psihoterapie (EAP), precum și membru în Asociația Europeană de Analiză Tranzacțională. Mai multe informații despre Alexandra sunt disponibile aici.