România se află într-un punct critic în ceea ce privește sustenabilitatea sistemului public de pensii, influențat direct de dinamica demografică: scăderea populației, emigrarea tinerilor și natalitatea tot mai redusă pun presiune pe modelul de solidaritate dintre generații.
Pentru a înțelege implicațiile pe termen lung și rolul esențial al pensiilor administrate privat, Iancu Guda – economist și business advisor – analizează în acest material educațional evoluțiile recente și impactul pe care acestea îl generează asupra economiei și societății românești. Articolul este susținut de NN Pensii.
Factorii demografici și impactul asupra sistemului de pensii
Sistemul public de pensii se bazează pe solidaritatea dintre generații, adică pensiile de astăzi sunt plătite de actualii angajați. România a acumulat în ultimele decenii o presiune în creștere asupra sistemului public de pensii din cauza a trei evoluții negative din punct de vedere demografic.
În primul rând, populația scade și îmbătrânește, apoi numărul de contribuabili scade din cauza emigrării și mai avem o problemă cu sporul natural negativ, deoarece natalitatea scade către minime istorice.
Cum a evoluat demografic România
Haideți să vedem ce spun cifrele de la Institutul Național de Statistică. Practic, populația totală din România scade de la 23 de milioane de persoane în 1990 la aproximativ 19 milioane în 2024, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, iar ponderea celor cu vârstă sub 30 de ani a scăzut cu 35%.
Privind către viitor, problema se acutizează deoarece numărul copiilor nou-născuți continuă să scadă către noi minime istorice. Practic, în 2024 în România au venit pe lume undeva la 149.000 de copii, ceea ce înseamnă cu 6.000 mai puțin decât anul precedent, fiind nivelul minim practic după 1930 încoace.
Structura demografică a populației se deteriorează. Spre exemplu, dacă vedem evoluția datelor din recensământul din România, lucrurile sunt foarte evidente. În 1969, populația număra undeva la 19,9 milioane, cu o bază foarte solidă de copii și cei tineri până în 20 de ani, în același timp o îngroșare a segmentului celor vârstnici peste 60 de ani.
Matematica este simplă și dureroasă: mai puțini contribuabili, mai mulți bătrâni, ceea ce înseamnă scăderea contribuției la sistemul public de pensii. Îmbătrânirea populației este un trend care se observă la nivel global în majoritatea țărilor dezvoltate, alimentând presiuni în creștere asupra sistemului public de pensii.
Care este evolutia Pilonului 2 de pensii administrate privat
De aceea, majoritatea țărilor au completat pensia de stat cu fondurile de pensii administrate privat. Astfel, dacă ne uităm la activele pilonului 2, exprimate ca procent din PIB, observăm că media țărilor din OECD este undeva la 126%, pentru ca foarte multe țări dezvoltate să înregistreze valori peste pragul de 100%. Spre deosebire de acestea, pensiile administrate privat sunt subdezvoltate în România, în condițiile în care ponderea activelor pilonului 2 reprezenta doar 5,2% în anul 2021 raportat la PIB, pentru ca în mijlocul anului 2023 acestea să se ridice undeva la 6,8% din PIB.
Conform legii 411 pe anul 2004 privind fondurile de pensie administrate privat, contribuțiile către pilonul 2 ar fi trebuit să ajungă până la 6% în anul 2016, așa cum este ilustrat în graficul din clip prin linia albastră.
👉 Poți urmări aici videoul în care Iancu Guda detaliază aspecte ce țin de sistemul de pensii din România.
În realitate, acestea nu au depășit 5,1%, nivel maxim atins în perioada 2016 și 2017, pentru ca începând cu anul 2018 să scadă la 3,75%, apoi să crească la 4,75%.
După ce am văzut provocările demografice care ridică probleme de sustenabilitate pe termen lung asupra sistemului public de pensie din România, o să analizăm necesitatea dezvoltării pilonului 2 de pensie administrată privat.
România de azi se confruntă cu o situație inevitabilă: populația activă scade, iar presiunea pe sistemul public crește. În acest peisaj, fiecare dintre noi are nevoie de o abordare personalizată a viitorului financiar. Pilonii privați nu sunt doar o alternativă, ci o completare esențială pentru un trai decent la pensie. Investiția în propriul viitor înseamnă mai mult decât a economisi – înseamnă a-ți asuma controlul, a preveni dependența și a transforma nesiguranța într-un plan clar și sustenabil.
Sursa foto: Brand Portal
Fond: Fondul de Pensii Administrat Privat NN; Administrator: NN Pensii Societate de Administrare a unui Fond de Pensii Administrat Privat SA, București, Sector 5, Str. Costache Negri, Nr.1-5, et. 2-3 -www.nn.ro Depozitar: BRD Groupe Societe Generale SA
