Cum se face un EKG și în ce situații se recomandă

Simți uneori că inima ta bate neregulat sau ai palpitații inexplicabile? Electrocardiograma (EKG) este o investigație simplă, dar esențială, care poate oferi răspunsuri clare despre sănătatea inimii tale. În acest ghid complet, vei descoperi tot ce trebuie să știi despre EKG, de la pregătirea pentru test până la interpretarea rezultatele. 

• Electrocardiograma (EKG) este o investigație nedureroasă care înregistrează activitatea electrică a inimii și durează doar 5-10 minute
• Electrozii se plasează pe brațe, picioare și piept în poziții precise pentru a capta semnalele electrice ale inimii
• Nu necesită pregătire specială - doar evitarea cafelei înainte de test și purtarea unor haine confortabile
• Detectează multiple afecțiuni - de la aritmii și infarct miocardic până la tulburări de conducere și ischemie
• Asigurarea de sănătate NN include EKG în setul anual de analize, fără recomandarea medicului 

Hai să explorăm împreună lumea EKG-ului! 

Ce înseamnă EKG (electrocardiograma)? 

Electrocardiograma (ECG sau EKG) este o investigație medicală neinvazivă care înregistrează activitatea electrică a inimii prin intermediul unor electrozi plasați pe piele. 

ECG-ul măsoară modul în care impulsurile electrice se propagă prin mușchiul cardiac și oferă informații despre: 

• ritmul inimii (dacă este regulat sau neregulat)
• frecvența cardiacă
• dimensiunea și poziția camerelor inimii
• eventuale tulburări de conducere electrică
• semne de ischemie, infarct sau alte afecțiuni cardiace 

Este o metodă rapidă, sigură, fără durere și foarte utilizată atât în urgențe, cât și în controale de rutină. 

Când vorbim despre EKG, ne referim la o reprezentare grafică a impulsurilor electrice generate de inima ta în timpul fiecărei bătăi. Fiecare contracție cardiacă este precedată de un semnal electric care traversează mușchiul cardiac, iar aparatul de electrocardiogramă captează aceste semnale prin intermediul unor electrozi plasați pe suprafața pielii tale. 

Acronimul EKG provine din limba germană - Elektrokardiogramm - în timp ce în limba engleză se folosește ECG (Electrocardiogram). Ambele denumiri se referă la aceeași investigație medicală fundamentală în cardiologie. Scopul rămâne același: să evalueze ritmul cardiac, regularitatea bătăilor și să identifice eventualele anomalii ale activității electrice a inimii tale. 

Această investigație funcționează pe un principiu simplu dar ingenios. Inima ta generează impulsuri electrice care determină contracția mușchiului cardiac și pomparea sângelui. Aceste impulsuri creează un câmp electric detectabil la suprafața corpului. Electrozii aplicați pe piele captează aceste variații de potențial electric și le transmit către aparatul de înregistrare, care le transformă într-un grafic ușor de interpretat de către medicul specialist.

Acum că ai înțeles ce este EKG și cum funcționează, hai să vedem ce tipuri de EKG există și care este cel mai potrivit pentru tine. 

Ce tipuri de EKG există? 

Medicina modernă pune la dispoziția ta mai multe tipuri de electrocardiogramă, fiecare adaptată unor situații clinice specifice. Alegerea metodei potrivite depinde de simptomele pe care le prezinți și de informațiile pe care medicul tău dorește să le obțină despre funcționarea inimii tale. 

• Electrocardiograma de repaus reprezintă varianta standard și cea mai frecvent utilizată. În timpul acestei proceduri, tu stai întins pe spate, complet relaxat, în timp ce aparatul înregistrează activitatea electrică a inimii tale în condiții normale. Această metodă este ideală pentru identificarea problemelor cardiace prezente în momentul examinării și oferă o imagine de ansamblu asupra funcției cardiace.
• Testul de efort cardiac monitorizează inima ta în timp ce depui efort fizic, de obicei pe o bandă de alergare sau pe o bicicletă ergometrică. Această investigație este valoroasă deoarece unele probleme cardiace se manifestă doar atunci când inima ta lucrează mai intens. Medicul poate astfel evalua cum răspunde sistemul tău cardiovascular la solicitare și poate detecta ischemii sau aritmii care nu apar în repaus.
• Monitorizarea Holter îți oferă o perspectivă completă asupra activității cardiace pe parcursul unei perioade îndelungate, de obicei 24-48 de ore. Vei purta un dispozitiv portabil compact care înregistrează continuu electrocardiograma ta în timp ce desfășori activitățile zilnice obișnuite. Această metodă este excepțională pentru identificarea aritmiilor intermitente sau a altor anomalii care apar sporadic și ar putea fi ratate într-un test standard de câteva minute. 

Există și variante mai specializate, precum electrocardiograma transesofagiană, utilizată în situații particulare când se dorește o vizualizare mai detaliată a atriilor, sau monitorizarea pe termen lung cu dispozitive implantabile pentru pacienții cu simptome rare dar semnificative. 

Cum se face un EKG? 

Înțelegerea modului în care se face o electrocardiogramă te va ajuta să te simți mai confortabil și pregătit pentru această investigație simplă și nedureroasă. Procedura este standardizată și urmează pași bine definiți pentru a asigura rezultate precise și reproductibile. 

Primul pas constă în pregătirea ta pentru examinare. Vei fi rugat să te dezbraci de la brâu în sus și să te întinzi pe o masă de examinare, într-o poziție confortabilă pe spate. Este esențial să fii relaxat, deoarece tensiunea musculară sau mișcările pot genera interferențe în înregistrare. Asistentul medical sau tehnicianul îți va explica procedura EKG și te va asigura că te simți confortabil. 

Aplicarea electrozilor reprezintă etapa următoare și cea mai importantă pentru calitatea înregistrării. Zonele unde vor fi plasați electrozii sunt curățate cu o soluție specială pentru a îndepărta celulele moarte ale pielii și pentru a asigura o conductivitate electrică optimă. Dacă ai păr abundent pe piept, poate fi necesar să fie ras în zonele respective pentru a permite un contact direct al electrozilor cu pielea. Această pregătire nu este dureroasă, dar este crucială pentru obținerea unor rezultate clare. 

Electrozii - mici discuri adezive conectate la fire colorate - sunt apoi aplicați pe brațele și picioarele tale, precum și pe piept, în poziții anatomice precise. Fiecare electrod captează semnalele electrice din unghiuri diferite, oferind o imagine tridimensională a activității electrice a inimii tale. Vei simți doar o ușoară presiune când sunt aplicați, fără nicio durere sau disconfort. 

În timpul înregistrării, care durează doar câteva minute, trebuie să rămâi complet nemișcat și să respiri normal. Orice mișcare, chiar și vorbitul, poate crea artefacte în înregistrare care ar putea fi confundate cu anomalii cardiace. Tehnicianul îți va spune exact când să rămâi nemișcat și când poți să te relaxezi. Aparatul înregistrează automat activitatea electrică a inimii tale, generând un grafic pe hârtie sau în format digital. 

După finalizarea înregistrării, electrozii sunt îndepărtați cu grijă - procesul este complet nedureros, similar cu îndepărtarea unui plasture. Întreaga procedură, de la pregătire până la finalizare, durează în jur de 10 minute, iar tu poți relua imediat activitățile normale. 

Cât durează un EKG și cum te pregătești pentru investigație? 

Una dintre cele mai frecvente întrebări pe care le primesc medicii cardiologi se referă la cât durează electrocardiograma. Vestea bună este că această investigație este remarcabil de rapidă - un test standard de repaus durează între 5 și 10 minute, incluzând timpul necesar pentru pregătirea ta, aplicarea electrozilor și înregistrarea propriu-zisă. Înregistrarea efectivă a activității electrice a inimii tale durează doar câteva secunde până la un minut. 

Pregătirea pentru electrocardiogramă este minimă, ceea ce face această investigație extrem de accesibilă și convenabilă. Nu trebuie să fii pe stomacul gol și poți lua medicamentele obișnuite, cu excepția cazului în care medicul tău îți oferă instrucțiuni diferite. Totuși, există câteva recomandări simple care te vor ajuta să obții rezultate cât mai precise. 

În dimineața testului, evită consumul de cafea, ceai negru sau băuturi energizante, deoarece cafeina poate influența ritmul cardiac și poate crea o imagine nereprezentativă a funcției cardiace normale. De asemenea, este indicat să eviți fumatul cu cel puțin o oră înainte de test, deoarece nicotina are efecte similare asupra frecvenței cardiace. 

Alege să porți haine confortabile și ușor de îndepărtat - o bluză sau cămașă cu nasturi este ideală, deoarece va trebui să expui pieptul pentru aplicarea electrozilor. Evită bijuteriile metalice în zona gâtului și pieptului, deoarece acestea pot interfera cu înregistrarea. Dacă ai pielea uscată, aplicarea unei loțiuni hidratante cu o zi înainte poate îmbunătăți conductivitatea electrică, dar evită să aplici loțiune în dimineața testului. 

Informează medicul despre toate medicamentele pe care le iei, inclusiv suplimentele și remediile naturiste, deoarece unele pot afecta activitatea electrică a inimii. De asemenea, menționează dacă ai un stimulator cardiac sau alt dispozitiv cardiac implantat, deoarece acestea necesită setări speciale ale aparatului de electrocardiogramă. 

Acum că știi cum să te pregătești, hai să vedem ce afecțiuni poate detecta această investigație. 

Ce afecțiuni cardiace poate detecta electrocardiograma? 

Electrocardiograma este un instrument de diagnostic versatil, capabil să identifice o gamă largă de probleme cardiace. Înțelegerea capacităților și limitărilor acestei investigații te ajută să apreciezi valoarea ei în evaluarea sănătății cardiovasculare. 

Aritmiile cardiace reprezintă una dintre cele mai frecvente categorii de afecțiuni detectabile prin electrocardiogramă. Inima ta poate bate prea repede (tahicardie), prea încet (bradicardie) sau neregulat. Fibrilația atrială, una dintre cele mai comune aritmii, se identifică ușor pe electrocardiogramă prin absența undelor P normale și prin prezența unui ritm ventricular complet neregulat. Alte aritmii, precum tahicardia ventriculară sau extrasistolele, sunt de asemenea vizibile și pot indica probleme serioase care necesită tratament. 

Infarctul miocardic - atacul de cord - lasă semne caracteristice pe electrocardiogramă care permit nu doar confirmarea diagnosticului, ci și localizarea precisă a zonei afectate a inimii tale. În faza acută, electrocardiograma arată elevarea segmentului ST, un semn distinctiv care necesită intervenție medicală urgentă. Chiar și după vindecarea infarctului, electrocardiograma poate păstra modificări permanente sub forma undelor Q patologice, oferind informații despre episoade cardiace anterioare. 

Ischemie miocardică - reducerea fluxului sanguin către mușchiul cardiac - poate fi detectată prin modificări ale segmentului ST și ale undei T. Aceste schimbări pot apărea în repaus în cazurile severe sau pot fi evidențiate doar în timpul testului de efort, când inima ta necesită mai mult oxigen. Detectarea precoce a ischemiei permite intervenții terapeutice care pot preveni un infarct miocardic. 

Electrocardiograma poate identifica și hipertrofia ventriculară - mărirea anormală a camerelor inimii tale, adesea cauzată de hipertensiune arterială necontrolată sau de boli valvulare. Această condiție se manifestă prin amplitudini crescute ale complexului QRS și prin modificări ale undei T, semnalând faptul că inima ta lucrează mai intens decât ar trebui. 

Tulburările de conducere, precum blocurile de ramură sau blocurile atrioventriculare, sunt clar vizibile pe electrocardiogramă. Aceste afecțiuni indică întârzieri sau blocaje în transmiterea impulsurilor electrice prin sistemul de conducere al inimii tale, putând varia de la forme benigne până la situații care necesită implantarea unui stimulator cardiac. 

Alte afecțiuni detectabile includ pericardita (inflamația sacului care înconjoară inima), cardiomiopatiile (boli ale mușchiului cardiac), dezechilibrele electrolitice (în special ale potasiului și calciului) și efectele toxice ale anumitor medicamente asupra inimii. Electrocardiograma poate chiar sugera prezența unui embolism pulmonar sau a unei hipertensiuni pulmonare prin pattern-uri caracteristice de suprasolicitare a inimii drepte. 

Când este necesară efectuarea unui EKG? 

Cunoașterea situațiilor în care electrocardiograma este recomandată te ajută să fii proactiv în privința sănătății tale cardiovasculare. Această investigație simplă poate salva vieți prin detectarea precoce a problemelor cardiace, chiar înainte ca acestea să devină simptomatice sau să cauzeze complicații grave. 

Simptomele cardiace reprezintă indicația cea mai evidentă pentru efectuarea unei electrocardiograme. Dacă experimentezi dureri în piept - în special dureri care iradiază către braț, gât sau maxilar - aceasta poate indica o problemă cardiacă serioasă care necesită evaluare urgentă. Palpitațiile (senzația că inima ta bate neregulat, prea repede sau "sare" bătăi), amețelile inexplicabile, leșinul sau aproape-leșinul, dificultățile de respirație în repaus sau la efort minim și oboseala extremă nejustificată sunt toate semne care justifică o electrocardiogramă. 

Chiar dacă nu ai simptome, există situații în care screening-ul preventiv este recomandat. Dacă ai peste 40 de ani și factori de risc cardiovascular - hipertensiune arterială, diabet zaharat, colesterol crescut, obezitate sau fumezi - o electrocardiogramă periodică poate detecta probleme în stadii incipiente. Istoricul familial de boli cardiace, în special dacă rude de gradul întâi au avut infarct miocardic sau moarte subită cardiacă la vârste tinere, reprezintă un alt motiv pentru screening regulat. 

Evaluarea preoperatorie include frecvent o electrocardiogramă, în special pentru intervențiile chirurgicale majore sau pentru pacienții cu vârsta peste 50 de ani. Această investigație ajută echipa medicală să evalueze riscul cardiac al intervenției și să ia măsurile necesare pentru a minimiza complicațiile. 

Dacă ai fost deja diagnosticat cu o afecțiune cardiacă, monitorizarea regulată prin electrocardiogramă este esențială pentru evaluarea evoluției bolii și a eficacității tratamentului. Pacienții cu insuficiență cardiacă, aritmii cronice sau boală coronariană necesită electrocardiograme periodice pentru ajustarea terapiei și prevenirea complicațiilor. 

Persoanele care practică sport de performanță ar trebui să efectueze electrocardiograme regulate, deoarece efortul fizic intens poate demasca anumite afecțiuni cardiace congenitale sau dobândite care altfel ar rămâne nedetectate. Moartea subită cardiacă la sportivi, deși rară, este adesea cauzată de afecțiuni care ar fi putut fi identificate printr-un screening adecvat. 

Asigurarea de sănătate NN îți oferă acces la investigații cardiace 

Îngrijirea sănătății tale cardiovasculare devine mai accesibilă prin programele de asigurare de sănătate care includ investigații preventive esențiale.Asigurarea de Sanatate NN oferă un set anual complet de analize care poate fi efectuat fără recomandarea medicului, facilitând monitorizarea proactivă a stării tale de sănătate. 

Pentru asigurații peste 15 ani, setul anual de analize din asigurarea de sănătate NN cuprinde: 

• Test Papanicolau clasic
• EKG
• Sumar de urină
• Glicemie
• Colesterol total
• HDL colesterol
• Hemoleucogramă
• VSH
• Transaminaze (TGO, TGP)
• Creatinină serică
• Trigliceride
• Feritină
• Calcemie
• Ecografie mamară
• PSA (test antigen prostatic) 

Includerea electrocardiogramei în acest pachet de analize preventive subliniază importanța screening-ului cardiac regulat. Poți beneficia de această investigație anual, fără costuri suplimentare și fără necesitatea unei trimiteri medicale, ceea ce elimină barierele în calea monitorizării regulate a sănătății tale cardiovasculare. 

Această abordare preventivă este în concordanță cu recomandările medicale moderne care subliniază importanța detectării precoce a factorilor de risc cardiovascular. Combinația dintre electrocardiogramă și analizele de sânge incluse în pachet oferă o imagine completă asupra sănătății tale cardiace și metabolice, permițând identificarea timpurie a problemelor și intervenții terapeutice înainte ca acestea să evolueze către complicații grave. 

Alege asigurarea de sănătate NN!

Cu ea, prevenția va deveni o parte naturală a stilului tău de viață!

Află ce include

Întrebări frecvente (FAQ) despre electrocardiogramă 

Este dureroasă electrocardiograma și există riscuri asociate cu această investigație? 

Electrocardiograma este o procedură complet nedureroasă și fără riscuri. Vei simți doar o ușoară presiune când electrozii sunt aplicați pe piele și o senzație de răcoare din cauza gelului conductor. Nu există nicio stimulare electrică a corpului tău - aparatul doar înregistrează semnalele electrice naturale produse de inima ta. Singura senzație ușor neplăcută poate apărea când electrozii sunt îndepărtați, similar cu îndepărtarea unui plasture, dar aceasta durează doar câteva secunde. Investigația este atât de sigură încât poate fi efectuată chiar și la nou-născuți, femei însărcinate și persoane cu stimulatoare cardiace (cu setări adecvate ale aparatului). 

Pot să mănânc și să beau cafea înainte de electrocardiogramă sau trebuie să fiu pe stomacul gol? 

Nu este necesar să fii pe stomacul gol pentru o electrocardiogramă standard de repaus - poți mânca normal înainte de test. Totuși, este recomandat să eviți consumul de cafea, ceai negru, băuturi energizante sau alte substanțe care conțin cafeină cu cel puțin 2-3 ore înainte de investigație, deoarece cafeina poate accelera ritmul cardiac și poate crea o imagine nereprezentativă a funcției tale cardiace normale. De asemenea, evită fumatul cu o oră înainte de test, deoarece nicotina are efecte similare. Dacă urmează să efectuezi un test de efort cardiac, medicul tău îți va oferi instrucțiuni specifice despre alimentație, care pot include o masă ușoară cu 2-3 ore înainte de test și evitarea meselor abundente. 

Cât de des ar trebui să fac o electrocardiogramă dacă nu am simptome cardiace? 

Frecvența recomandată pentru electrocardiogramele preventive depinde de vârsta ta și de factorii de risc cardiovascular. Dacă ai sub 40 de ani și nu ai factori de risc (hipertensiune, diabet, colesterol crescut, obezitate, fumat sau istoric familial de boli cardiace), o electrocardiogramă la fiecare 3-5 ani este suficientă. După vârsta de 40 de ani, chiar fără factori de risc, este recomandat să efectuezi o electrocardiogramă anual sau la fiecare 2 ani. Dacă ai unul sau mai mulți factori de risc cardiovascular, indiferent de vârstă, ar trebui să discuți cu medicul tău despre un program personalizat de monitorizare, care poate include analize medicale recomandate pe grupe de vârstă sau chiar mai frecvente. Sportivii de performanță ar trebui să efectueze electrocardiograme anuale, indiferent de vârstă, pentru screening-ul afecțiunilor cardiace care pot cauza moarte subită în timpul efortului. 

Poate electrocardiograma să detecteze toate problemele cardiace sau sunt necesare și alte investigații? 

Deși electrocardiograma este un instrument diagnostic valoros, aceasta are limitări și nu poate detecta toate problemele cardiace. Electrocardiograma evaluează exclusiv activitatea electrică a inimii și poate rata probleme structurale precum bolile valvulare, defectele congenitale sau disfuncția de pompare a inimii. De exemplu, o persoană poate avea o electrocardiogramă complet normală și totuși să sufere de insuficiență cardiacă sau de o stenoză valvulară severă. Pentru o evaluare completă a sănătății cardiace, medicul tău poate recomanda investigații suplimentare precum ecocardiografia (ultrasunetul cardiac), care vizualizează structura și funcția inimii, testele de efort pentru evaluarea capacității funcționale, angiografia coronariană pentru vizualizarea arterelor coronare sau RMN cardiac pentru imagistică detaliată. Electrocardiograma rămâne însă investigația de primă linie, rapidă și accesibilă, care ghidează necesitatea altor teste mai complexe. 

Ce înseamnă dacă electrocardiograma mea arată modificări minore și ar trebui să îmi fac griji? 

Modificările minore pe electrocardiogramă sunt extrem de frecvente și, în majoritatea cazurilor, nu indică o problemă cardiacă serioasă. Multe variante normale ale electrocardiogramei pot părea "anormale" pentru o persoană nefamiliarizată cu interpretarea acestor rezultate. De exemplu, bradicardia sinusală (frecvență cardiacă sub 60 bătăi/minut) este complet normală la sportivi și persoane active fizic. Unele pattern-uri electrocardiografice, precum repolarizarea precoce sau blocul incomplet de ramură dreaptă, sunt considerate variante benigne care nu necesită tratament. Alte modificări pot fi cauzate de factori temporari precum anxietatea, consumul de cafea sau medicamentele pe care le iei. Este esențial ca electrocardiograma ta să fie interpretată de un medic specialist în contextul simptomelor tale, al istoricului medical și al altor investigații. Dacă medicul tău consideră că modificările sunt semnificative, îți va recomanda investigații suplimentare sau monitorizare, dar nu intra în panică înainte de a discuta rezultatele cu un specialist calificat. 

Pot să-mi fac electrocardiogramă acasă cu dispozitivele portabile sau smartwatch-urile și sunt acestea la fel de precise ca aparatele medicale? 

Dispozitivele portabile moderne, inclusiv anumite smartwatch-uri, pot înregistra electrocardiograme cu o singură derivație și sunt utile pentru monitorizarea de bază și detectarea anumitor aritmii, în special a fibrilației atriale. Aceste dispozitive au fost validate clinic și pot oferi informații valoroase, fiind aprobate de autoritățile de reglementare medicală în multe țări. Totuși, ele nu pot înlocui o electrocardiogramă medicală completă cu 12 derivații, care oferă o imagine mult mai detaliată și cuprinzătoare a activității electrice a inimii tale din multiple perspective. Electrocardiogramele cu o singură derivație pot rata anumite anomalii care sunt vizibile doar în derivații specifice și nu pot localiza cu precizie zonele afectate ale inimii. Aceste dispozitive sunt excelente pentru monitorizarea continuă și pentru alertarea timpurie în cazul aritmiilor, dar orice anomalie detectată ar trebui confirmată printr-o electrocardiogramă medicală completă și interpretată de un specialist. Gândește-te la ele ca la un instrument suplimentar de monitorizare, nu ca la un înlocuitor al evaluării medicale profesionale. 

Ce este Holterul EKG și cum funcționează această monitorizare? 

Holterul EKG este o variantă specială de monitorizare electrocardiografică ce permite înregistrarea continuă a activității electrice a inimii tale timp de 24-48 de ore sau chiar mai mult. Dispozitivul constă într-un aparat portabil de dimensiuni reduse, conectat la piele prin câțiva electrozi adezivi, similar cu cei folosiți într-o electrocardiogramă obișnuită. Spre deosebire de EKG-ul de repaus, care captează doar câteva secunde de activitate cardiacă, Holterul EKG înregistrează permanent toate bătăile inimii tale pe durata monitorizării, indiferent dacă dormi, lucrezi sau faci efort fizic. 

Holterul EKG funcționează astfel: electrozii aplicati pe piept transmit permanent semnalele electrice ale inimii către un mic aparat digital (recorder), pe care îl porți la brâu sau pe umăr. Nu este nevoie să limitezi activitățile zilnice, ba dimpotrivă, este recomandat să te comporți cât mai normal și să notezi într-un jurnal eventualele simptome apărute (palpitații, amețeli, dureri în piept). Aparatul salvează automat toate datele, care sunt ulterior analizate cu un software specializat de către medicul cardiolog pentru a identifica episoade de aritmii, pauze sau alte anomalii de ritm și conducere electrică a inimii. 

Monitorizarea Holter EKG este esențială pentru diagnosticarea aritmiilor intermitente, a simptomelor inexplicabile (cum ar fi leșinul sau aproape-leșinul) și pentru evaluarea eficienței tratamentului antiaritmic. Procedura este complet nedureroasă, neinvazivă și nu prezintă riscuri. 

Sperăm că acest ghid ți-a oferit o înțelegere clară și completă a electrocardiogramei. Nu uita, sănătatea inimii tale este prețioasă, iar o electrocardiogramă efectuată la timp poate face diferența! 

Surse și referințe:

1. Electrocardiograma EKG (ECG): Ce înseamnă un EGK normal, cum se interpretează și ce afecțiuni poate detecta, accesat pe 25.02.2026 - https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/sanatatea-familiei/electrocardiograma-ecg-sau-ekg
2. Electrocardiograma normala, accesat pe 25.02.2026 - https://medinsemiologie.usmf.md/sites/default/files/inline-files/Curs%202%20ecg%20rezidenti.pdf
3. Electrocardiograma (EKG sau ECG), accesat pe 25.02.2026 - https://www.donna-medicalcenter.ro/centru-specializat/electrocardiograma-ekg-sau-ecg/

Credit foto: NN Brand Portal