Ce este inflația, cum te afectează și cum îți poți proteja banii
Deși inflația are efect asupra fiecăruia dintre noi, nu trebuie să o privim ca pe un obstacol în calea stilului nostru de viață şi a obiectivelor financiare. În schimb, putem să ne informăm și să adoptăm strategii inteligente, care să ne ajute să ne protejăm economiile.
Dacă și tu ești în căutare de soluții, ai ajuns în locul potrivit. Descoperă, în cele ce urmează, ce reprezintă inflația, care sunt cauzele ei, cum te poate impacta și, cel mai important, ce poți face pentru a o combate.
- Ce este inflația – definiția inflației
- Cum apare inflația: factori determinanți
- Tipuri de inflație
- Rata inflației în 2023 în România: cu ce tip de inflație de confruntă țara noastră
- Efectele inflației: cum ne afectează inflația
- Ce faci în inflație: 3 soluții eficiente
Ce este inflația – definiția inflației
Pentru a lua măsuri, primul pas este să înțelegi ce înseamnă inflația. O definiție simplă și concretă este aceasta: inflația este o creștere generalizată și persistentă a nivelului prețurilor bunurilor și serviciilor într-o economie, pe o perioadă de timp.
Cu alte cuvinte, inflația reprezintă o scădere a puterii de cumpărare a monedei unei țări, deoarece aceeași cantitate de bani nu mai poate cumpăra aceeași cantitate de bunuri și servicii ca în trecut.
Opusul inflației este deflația, definită ca fiind un fenomen economic caracterizat de scăderea prețurilor bunurilor și serviciilor.
Dacă te întrebi cum se calculează rata inflației, ei bine, află că formula pentru rata inflației cuprinde prețurile a sute de bunuri și servicii. Observarea şi înregistrarea lor se realizează în cele 42 de oraşe reşedinţă de judeţ din care au fost selectate 68 de centre de cercetare, în funcţie de numărul de locuitori.
Calculul inflației este realizat lunar de Institutul Național de Statistică.
Cum apare inflația: factori determinanți
Există mai mulți factori care pot cauza apariția inflației, uneori, simultan. Cei mai importanți 5 factori determinanți ai inflației sunt:
Atunci când nivelul de bani puși în circulație este mai mare decât nivelul creșterii economice (i.e. al producției de bunuri și servicii), valoarea banilor scade, ducând și la o scădere a puterii de cumpărare.
Cererea excesivă pentru anumite bunuri poate contribui la apariția inflației, în special în condițiile în care oferta acestor bunuri nu poate ține pasul cu cererea sporită.
Creșterea poate fi cauzată de mai mulți factori ce ţin de cumpărători, cum ar fi creșterea veniturilor populației sau situații speciale, precum apariţia unei pandemii (care pot determina oamenii să cumpere în cantități mai mari anumite produse).
Atunci când cererea pentru aceste bunuri depășește oferta disponibilă, companiile pot crește prețurile pentru a-și maximiza profiturile.
Un alt factor declanşator al inflaţiei, care nu ţine de cumpărătorii finali, este creșterea costului de producţie a anumitor clase de bunuri sau servicii. Aceste creşteri pot fi cauzate de creșterea prețului de achiziție a materiilor prime, de majorarea accizelor și a taxelor vamale, precum și de noi embargouri.
Fiind o țară orientată spre importuri, România achiziționează materii prime și alte bunuri la un preț mai mare. Astfel, importul la un cost ridicat crește costul de producție, ceea ce duce la creșterea costurilor bunurilor sau serviciilor finale.
Cursul de schimb valutar este un alt factor important care poate determina apariția inflației și are legătură directă cu factorul menționat mai sus, cel de creștere a costurilor pentru anumite produse.
Atunci când moneda națională se depreciază, bunurile din afara României devin automat mai scumpe pentru consumatorii din țară. Similar, dacă pentru fabricarea unor bunuri în România este nevoie de materii prime din alte țări, costul de producție a bunurilor respective va fi mai mare.
Atunci când datoria publică crește, Guvernul este nevoit să ia măsuri pentru a o acoperi. De obicei, aceste măsuri presupun creșterea veniturilor din taxe şi impozite sau tipărirea de bani pentru a plăti datoria parțial sau, uneori, chiar integral.
Aceste măsuri au un efect direct asupra populației: în timp ce creșterea impozitelor va genera o creștere a prețurilor și, implicit, scăderea puterii de cumpărare, tipărirea mai multor bani va provoca o creștere a ofertei de monedă naţională, şi deci, deprecierea acesteia.
Tipuri de inflație
O țară se poate confrunta cu mai multe tipuri de inflație, de la un an la altul, în funcție de nivelul de creștere a prețurilor. Descoperă, în continuare, care sunt principalele tipuri de inflație și cum poți să le identifici.
Inflația liniștită
Inflația liniștită se referă la creșterea treptată și continuă a prețurilor, cu un procent de până la 3%. Acest tip de inflație nu impactează într-un mod puternic economia, motiv pentru care comportamentul consumatorilor nu se modifică.
De exemplu, într-o inflație liniștită, prețul unui litru de ulei care, inițial, a costat 4 lei, va crește cu 3%, deci va ajunge la 4,12 lei.
Inflația rapidă
Inflația rapidă se referă la un ritm anual de creștere a prețurilor care se apropie de 10%.
Acest tip de inflație are un impact puțin mai mare asupra puterii de cumpărare a populației, astfel că, în general, consumatorii încep să caute alternative mai ieftine ale produselor pe care obișnuiau să le utilizeze, dar și metode de economisire care să-i ajute să își mențină stilul de viață într-un echilibru sănătos.
Pornind de la exemplul de mai sus, într-o inflație rapidă, prețul unui litru de ulei care, inițial, a costat 4 lei, va crește cu 10% și va ajunge la 4,4 lei.
Inflația galopantă
Inflația galopantă se referă la un ritm anual de creștere a prețurilor care depășește 10%.
Dacă celelalte tipuri de inflație nu se resimt foarte mult în buzunarele populației, inflația galopantă determină schimbări radicale în comportamentul de cumpărare.
De exemplu, acel litru de ulei care a costat 4 lei, într-o inflație galopantă cu creștere de 17%, prețul va ajunge la 4,68 lei. Chiar dacă, la prima vedere, nu pare o creștere mare, trebuie să ne amintim că această creștere se aplică și la celelalte produse de consum. Astfel, o pâine integrală cu preț inițial de 8 lei ar ajunge la 9,36 lei și un pachet de 10 ouă cu preț inițial de 13 lei ar ajunge la 15,21 lei.
Într-o inflație galopantă, când rata de creștere depășește 10%, pentru a-și putea menține același stil de viață ca înainte, fără a recurge la restricții, oamenii implementează soluții de combatere a inflației și tind să fie mai cumpătați în gestionarea finanțelor personale. Astfel, sunt preferate soluţiile de economisire care să permită cel puţin menţinerea puterii de cumpărare în viitor.
👉 Investițiile inteligente te pot ajuta să îți aperi finanțele personale de influențele inflației și să eviți devalorizarea banilor în timp. Află cum sa investesti pentru o siguranta financiara pe termen lung.
Criza inflaționistă
Criza inflaționistă reprezintă acea perioadă de timp, de cel puțin doi ani, pe parcursul căreia rata anuală a inflației depășește 40%. În această perioadă, acel litru de ulei care, inițial, a costat 4 lei ar ajunge să coste 5,6 lei.
De menționat aici este faptul că șansele de a ne confrunta cu o criză inflaționistă nu sunt foarte mari, întrucât deja din etapa inflației galopante, statul începe să ia măsuri de echilibrare a economiei țării.
Hiperinflația
Hiperinflația reprezintă creșterea prețurilor de peste 50% pe lună și este considerată un eveniment extrem de rar.
Un exemplu de hiperinflație este fenomenul cu care s-a confruntat Germania în anul 1923. În perioada Primului Război Mondial, guvernul german a decis să împrumute bani de la alte naţiuni, pentru a finanța războiul.
Astfel, pierzând războiul, statul a ajuns la datorii masive. Pentru a le achita, guvernul a început să tipărească bani şi i-a folosit pentru a cumpăra valută străină, utilizată mai apoi pentru a plăti despăgubirile. În scurt timp, au apărut prea mulți bani care să acopere prea puține bunuri și așa s-a ajuns la o creștere de prețuri de peste 50%, pentru a echilibra situația economică.
Rata inflației în 2023 în România: cu ce tip de inflație de confruntă țara noastră
Conform informațiilor furnizate de BNR, rata inflației 2023 în România este următoarea:
- Primul trimestru: 14,5%
- Al doilea trimestru: 10,3%
Pentru al treilea trimestru, BNR estimează o inflație de 8,9%, iar pentru ultimul trimestru al anului, este preconizat că inflația va scădea și mai mult, ajungând la 7,5%.
Media anuală a inflației în 2023 ar fi de 10,3%, astfel că în România, în acest an, inflația este de tip galopant.
Estimările privind evoluția inflației în România pentru 2024 și 2025 sunt mai optimiste, astfel că rata inflației ar ajunge sub 5%, conform BNR.
Efectele inflației: cum ne afectează inflația
Indiferent de tipul său, inflația are câteva caracteristici și consecințe care se resimt, mai mult sau mai puțin, la nivelul consumatorilor. Iată câteva dintre acestea:
- Reducerea puterii de cumpărare: aceeași sumă de bani va putea cumpăra mai puține bunuri și servicii în timp, iar acest lucru poate duce la o scădere a standardului de viață, dacă nu se iau măsuri de protecție a finanțelor personale împotriva inflației.
- Comportamentul consumatorilor se modifică: de multe ori, creșterile salariale nu urmează tendința inflației, iar cei care vor să își mențină stilul de viață tind să apeleze la diverse soluții de economisire și protecție împotriva devalorizării monedei.
- Creșterea prețului la materii prime și materiale: acest lucru duce la o creștere a costurilor de construcție în prezent, deci și la o creștere de prețuri în sectorul imobiliar.
👉 În perioada inflației, evenimentele neprevăzute pot fi mai dificil de gestionat. De aceea, poți să iei măsuri de protecție financiară. O soluție eficientă la care poți apela este asigurarea de viata NN cu plan de economisire Regal. Pe lângă protecție financiară în caz de situații neprevăzute, beneficiezi și de un plan de economii pentru proiectele tale.
Tu decizi câți bani pui deoparte și ai garanția că la finalul contractului faci ce vrei cu suma economisită. Poți economisi lunar, trimestrial, semestrial sau anual. Tu decizi frecvența primelor. Pentru a afla mai multe detalii, completează formularul de contact din pagina asigurare de viata NN cu plan de economisire Regal!
Ce faci în inflație: 3 soluții eficiente
Menținerea standardului de viață sau chiar îmbunătățirea lui nu este imposibilă, în vreme de inflație. Iată ce soluții poți implementa pentru a-ți apăra finanțele personale de devalorizarea banilor.
Planul GenT pentru investiții e un plan potrivit pentru cei care au un venit stabil și vor să pună o parte din bani la muncă și familia la adăpost, în caz de neprevăzut. Acesta combină randamentul programelor de investiții cu protecția unei asigurări de viață.
O parte din prima pe care o plătești merge către asigurarea în caz de deces, iar o parte va fi alocată investițiilor. Din prima pe care o plătești pentru investiții, cumperi unități de fond în programele de investiții disponibile. Avantajul este că poți primi consultanță de la un consultant financiar NN și transferi unități dintr-un fond în altul, chiar din contul tau NN Direct.
La finalul contractului, vei beneficia de randamentele programelor de investiții alese, iar banii tăi vor ține pasul cu inflația, astfel că nu se vor devaloriza în timp.
👉Completează formularul din pagina Planul GenT, iar un consultant NN te va contacta și îți va oferi toate informațiile de care ai nevoie pentru a începe investițiile.
Investițiile în titluri de stat pot fi de asemenea o soluție eficientă de protecție împotriva inflației. Atunci când cumperi un titlu de stat, deții o parte din datoria statului și dreptul de a primi plăți periodice de dobândă.
În țara noastră, titlurile de stat au o valoare nominală de 1 leu și pot fi achiziționate în anumite perioade ale anului, fie de la sediul unităţilor Trezoreriei Statului, fie prin subunitățile poștale ale C.N. Poșta Română S.A.
Titlurile au maturităţi de 1 şi 3 ani, cu dobânzi anuale de 6,30%, respectiv 7,20%, iar veniturile obținute din investiția în titluri de stat sunt neimpozabile. Astfel, ai posibilitatea de a alege perioada în care vrei să investești, în funcție de obiectivele tale financiare.
Dacă vrei un viitor financiar sigur și efectele inflației să nu te afecteze într-un mod neașteptat, atunci o soluție ar fi și deschiderea unui fond de urgență. Descoperă ce este un fond de urgenta, cand este necesar si la ce te ajuta pentru a avea stabilitate financiară în situații de criză.
O altă soluție care te poate feri de devalorizarea economiilor tale este de a-ți deschide un depozit la termen. El poate fi asemănat cu un cont bancar, însă, spre deosebire de acesta, atunci când depui banii într-un depozit la termen, primești o anumită dobândă din partea băncii, în funcție de suma de bani pe care o depui și de perioada scadentă aleasă. Spre deosebire de titlurile de stat, dobânda unui depozit bancar este impozabilă.
Deși poți avea acces oricând la banii pe care îi depui într-un depozit la termen, este recomandat să aștepți perioada scadentă, pentru a te putea bucura integral de dobânda oferită de bancă. De aceea, este bine să te gândești din timp când vei vrea să folosești economiile respective, pentru a alege în consecință data scadentă.
În ciuda provocărilor pe care le poate aduce inflația, ar trebui să ne amintim mereu că suntem în măsură să ne adaptăm și să luăm măsuri pentru a ne proteja finanțele.
Educația financiară și luarea unor decizii bine fundamentate pot fi cheia pentru a ne menține puterea de cumpărare și a ne atinge obiectivele financiare. Prin investiții inteligente, economii constante și gestionarea atentă a cheltuielilor, putem să ne bucurăm de o viață financiară sigură și prosperă, chiar și într-o lume marcată de inflație.
Consultantul tău financiar NN
Completează formularul de contact și te ajutăm să alegi cea mai bună soluție de asigurare, potrivită nevoilor tale.
Acest articol a fost publicat pe data de 21.09.2023. Pentru această perioadă, cele mai recente emisiuni de titluri ale Ministerului Finanțelor pot fi accesate aici și sursa prospectelor de emisune aici.
sursă foto: Shutterstock
